Pacificatorii din cel de-al 14-lea contingent al Armatei Naţionale şi-au încheiat mandatul în Kosovo. Cu această ocazie, la Ministerul Apărării a avut loc o ceremonie, la care a participat ministrul Apărării în exerciţiu Victor Gaiciuc, şeful Marelui Stat Major, general de brigadă Igor Gorgan, precum şi ofiţeri din corpul de comandă.

Ministrul în exerciţiu Victor Gaiciuc a mulţumit celor 41 de militari pentru modul profesionist în care şi-au îndeplinit atribuţiile în KFOR, menţionând că acest lucru a fost confirmat inclusiv de conducerea Comandamentului Regional Vest al misiunii.

„Dumneavoastră aţi fost ambasadorii Armatei Naţionale şi Republicii Moldova într-o misiune atât de amplă şi mai ales, într-o perioadă destul de complicată, în care aţi fost nevoiţi să vă conformaţi unor reguli şi restricţii suplimentare de securitate, în legătură cu pandemia COVID-19. Cu toate acestea, aţi reuşit să vă afirmaţi pe plan internaţional şi să demonstraţi interoperabilitate cu colegii din alte contingente, contribuind semnificativ la menţinerea păcii şi stabilităţii în regiunea Balcani”, a declarat ministrul Gaiciuc.

Totodată, ministrul Apărării a reiterat că datorită pacificatorilor Armatei Naţionale, Republica Moldova îşi consolidează poziţia de furnizor de securitate în lume, ceea ce este un plus de imagine pentru ţara noastră şi ne oferă posibilitatea să ne extindem participarea în misiuni de menţinere a păcii sub egida organizaţiilor internaţionale.

Cu acest prilej, un grup de militari a primit „Crucea pentru Merit” şi Medalia „Pentru Misiuni Umanitare şi de Menţinere a Păcii”, dar şi diplome din partea ministrului Apărării şi comandantului Armatei Naţionale.

Contingentul KFOR – 14 s-a aflat în Kosovo în perioada ianuarie – iulie 2021. Acesta a fost înlocuit de un alt contingent de militari moldoveni la data de 14 iulie curent, potrivit comunicatului presei militare.

#al 14-lea contingent #Armata Nationala #misiune Kosovo

Aproape jumătate dintre copiii din satele Moldovei trăiesc în sărăcie, iar șase din zece sunt afectați de sărăcie multidimensională, arată un raport al Biroului Național de Statistică (BNS). Diferența dintre mediul rural și cel urban rămâne mare, iar riscul de sărăcie crește în familiile cu trei sau mai mulți copii.

Potrivit BNS, rata sărăciei absolute în rândul copiilor a fost de 31,4% în 2025, ușor peste media de 31,1% înregistrată pentru întreaga populație. Și mai gravă este situația în mediul rural, unde 43,5% dintre copii trăiesc în sărăcie, față de numai 18,9% în orașe. Sărăcia extremă afectează 22,7% dintre copiii de la sate și 8,7% dintre cei din mediul urban.

Diferența devine și mai mare atunci când sărăcia este analizată nu doar prin prisma banilor, ci și a condițiilor de trai. Incidența sărăciei multidimensionale ajunge la 59,1% în cazul copiilor din mediul rural, comparativ cu doar 11,5% în orașe. Indicele sărăciei multidimensionale este de circa cinci ori mai mare la sate decât în mediul urban.

Printre cele mai răspândite probleme identificate se numără lipsa canalizării, încălzirea cu lemn sau cărbune și lipsa asigurării medicale, scrie BANI.MD. Astfel, 32,7% dintre copii sunt săraci multidimensional și locuiesc în gospodării care nu sunt conectate la sistemul public de canalizare, 31,5% trăiesc în gospodării care folosesc combustibili poluanți pentru încălzire, iar în cazul a 31% cel puțin un membru al gospodăriei nu are asigurare medicală.

Numărul copiilor din familie influențează riscul de sărăcie. În gospodăriile cu un singur copil, rata sărăciei absolute este de 24,6%, în timp ce în familiile cu trei sau mai mulți copii – 41,4%. Și sărăcia multidimensională aproape se dublează: 27,5% pentru copiii din familiile cu un copil și 47,8% pentru cei din familiile cu cel puțin trei copii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Raportul scoate în evidență și decalajul veniturilor. În 2025, venitul disponibil mediu al gospodăriilor cu copii a fost de aproximativ 4871 de lei lunar pentru o persoană, comparativ cu 6716 lei în gospodăriile fără copii. În mediul rural, veniturile gospodăriilor cu copii sunt cu 45,4% mai mici decât cele ale familiilor din orașe. În familiile cu un singur copil venitul mediu lunar pe persoană este de circa 5751 lei, în timp ce în gospodăriile cu trei și mai mulți copii scade la aproximativ 3423 lei.

Statutul ocupațional al părinților contează la fel de mult. Cea mai redusă rată a sărăciei, de 19,5%, este înregistrată în cazul copiilor cu ambii părinți salariați. Dacă doar un părinte este salariat, rata urcă la 31,2%, iar în familiile în care cel puțin un părinte lucrează pe cont propriu ajunge la 40,8%.

Un rezultat interesant este și migrația. Aproximativ 10,6% dintre copii au cel puțin un părinte plecat peste hotare, iar rata sărăciei în cazul acestora este de 27,8%, cu 4,1 puncte procentuale mai mică decât în familiile în care ambii părinți sunt prezenți în gospodărie.

Prestațiile sociale reduc sărăcia infantilă. BNS estimează că, în lipsa indemnizațiilor pentru copii, rata sărăciei ar crește de la 31,4% la 36,3%. Indemnizațiile pentru copii împreună cu ajutorul social reduc rata sărăciei cu 5,8 puncte procentuale.

În total, 35,8% dintre copiii din Republica Moldova sunt considerați săraci multidimensional, iar 18,9% se confruntă simultan atât cu sărăcie monetară, cât și cu sărăcie multidimensională. Practic, mai puțin de 52% dintre copii nu se regăsesc în niciuna dintre cele două forme de sărăcie.

#BNS #copii #date #Moldova #saracie