Contractul dintre Energocom și MGRES pentru furnizarea energiei electrice este favorabil malului drept, dar mai favorabil pentru stânga Nistrului, consideră expertul energetic Victor Parlicov. Potrivit acestuia, gazul pe care îl va primi malul stâng îi permite „să nu se streseze să economisească”.

Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Freedom”, informează tv8.md.

„S-a semnat un contract potrivit căruia noi transmitem anumite volume de gaze pe care puteam să le consumăm pe malul drept, le transmitem pe malul stâng contra obligației acestuia de a livra energie electrică pe malul drept cu un anumit preț. Și sunt câțiva parametri în această ecuație. Primul parametru – volumele. Dacă noi transferăm 5,7 milioane de metri cubi de gaz pe diurnă, asta reprezintă circa 176 milioane de metri cubi pe lună, minus ceea ce s-a consumat în primele 2-3 zile pe malul drept, noi vorbim despre vreo 170 milioane de metri cubi pe care le transferăm malului stâng”, a spus Parlicov.

Malul stâng se obligă să livreze circa 200.000 MW/h malului drept. Pentru a produce energia electrică, este nevoie de vreo 60 milioane de metri cubi, asta înseamnă că din cei 170, vreo 60 se duc pentru producerea energiei și restul pentru consum pe malul stâng.

„În opinia mea, având în vedere că pe malul stâng, cea mai mare parte e consumul industrial și nu casnic, volumul alocat inclusiv pentru partea socială presupune că ei nu prea se vor stresa să economisească. E o cantitate cu vreo 20% mai mică, dar comparativ cu cât a scăzut consumul la noi, asta e incomensurabil”, a explicat expertul în energetică.

Potrivit lui Parlicov, acest schimb dintre energie și gaz este favorabil pentru malul drept, deoarece noi vom plăti suplimentar circa 47 milioane de dolari pentru gazul de pe piața europeană, dar vom economisi circa 65 de milioane pentru energia electrică, având în vedere că o cumpărăm mai ieftin de la Cuciurgan, comparativ cu cea pe care o luam din România

„Aceste 60 de milioane trebuie să le procurăm de undeva, prețurile spot sunt circa 1.500, am dat gaz pe care puteam să-l consumăm din contractul cu Gazprom cu circa 785 și va trebui să consumăm gaz pe care îl vom cumpăra cu vreo 1.500. Estimarea mea e că 47 milioane de dolari va trebui să plătim mai mult pentru gaz. Având în vedere că luăm energie elctrică cu un preț mult mai redus decât am fi luat din România, dar diferența de preț e vreo 325 per MW, economisim cu acest contract. 200.000 de MW/h cât trebuie să ne livreze malul stâng e echivalent cu 65 milioane. Plătim suplimentar vreo 47 pentru gaz, economisim vreo 65 pentru energia electrică. E un schimb favorabil malului drept și evident că și mai favorabil malului stâng”, a subliniat Parlicov.

Energocom a semnat contractul de livrare a energiei electrice cu MGRES.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astfel, vor fi livrați aproximativ 204 mii MW, la prețul de 73 de dolari. Despre aceasta a anunțat vicepremierul Andrei Spînu.

#Energcom #energie #gaz #Gazprom

Israelul a anunţat luni, 31 august, semnarea cu Grecia a unui contract de înarmare în valoare de aproximativ trei miliarde de euro pentru exportul unui sistem de apărare antiaeriană, scriu știrileprotv.ro. Conform acestui acord, „unul dintre cele mai importante din istoria Statului Israel”, statul israelian va construi pentru Grecia „un sistem complet de apărare aeriană”, denumit „Scutul lui Ahile”.

Cum va funcționa „Scutul lui Ahile”

Este un sistem de apărare aeriană pe mai multe niveluri, bazat pe arhitectura sistemelor israeliene – inclusiv „Praştia lui David” şi „SPYDER”, fabricate de Rafael, precum şi sistemul „BARAK MX”, fabricat de Israel Aerospace Industries (IAI). Sistemul cuprinde, de asemenea, radare multimisiune MMR pentru supraveghere aeriană, fabricate de ELTA Systems, o filială a IAI şi un nou sistem naţional de comandă şi control, care va consolida întreaga gamă de capabilităţi de apărare aeriană şi va fi dezvoltat de Rafael.

Acesta este cel mai mare acord de export în domeniul apărării din istoria relaţiilor dintre Israel şi Grecia şi unul dintre cele mai mari din istoria Statului Israel.

Este pentru prima dată când Ministerul Apărării din Israel va furniza un sistem complet de apărare împotriva unei game largi de ameninţări – de la rachete balistice şi ameninţări aeriene până la vehicule aeriene fără pilot (UAV) ostile.

Bugetul total al programului se ridică la trei miliarde treizeci şi cinci de milioane de euro (3.035.000.000 €) şi 19 companii elene sunt deja implicate în procedurile relevante. Procentul de participare al acestora depăşeşte 25%, şi anume şapte sute cincizeci de milioane de euro (750.000.000 €). În acelaşi timp, se prevede crearea unei baze de producţie în Grecia, cu perspective de export, scrie Kathimerini.

„Scutul lui Ahile” va funcţiona cu un software bazat pe inteligenţă artificială, prin intermediul căruia se vor realiza identificarea potenţialelor ameninţări, clasificarea acestora şi alegerea modului şi mijlocului optim de doborâre. Software-ul va fi interconectat cu subsistemele scutului antiaerian, care, după caz, vizează protecţia antibalistică, combaterea dronelor şi apărarea antiaeriană.

Grecia intenţionează să cheltuiască aproximativ 28 de miliarde de euro până în 2036 pentru a construi sistemul multistrat „Scutul lui Ahile” de apărare antibalistică, antiaeriană şi anti-drone, precum şi pentru a achiziţiona până la 40 de avioane de vânătoare F-35 din SUA şi fregate din Franţa şi Italia, menţionează Reuters.

Grecia, care utilizează sisteme Patriot de fabricaţie americană, sisteme ruseşti S-300 şi diverse sisteme de apărare aeriană cu rază scurtă de acţiune pentru a-şi proteja spaţiul aerian, cheltuieşte aproape 3,5% din produsul intern brut pe apărare, o proporţie mai mare decât cea a multor aliaţi NATO, din cauza disputei de lungă durată cu vecina Turcie.

Grecia şi Israelul, care au legături economice şi diplomatice strânse, gestionează un centru de instruire aeriană în Grecia, organizează exerciţii militare comune anuale şi cooperează în domeniul sistemelor anti-drone şi al securităţii cibernetice.

Anul trecut, Atena a achiziţionat 36 de sisteme de artilerie cu rachete de fabricaţie israeliană, pentru aproximativ 650 de milioane de euro.