Victor Ponta a spus marți seara, la dezbaterea electorală organizată de TVR, că în cazul în care va fi președinte și România va fi amenințată militar, îl va suna pe Donald Trump, scrie libertatea.ro.

Ultima întrebare adresată candidaților la alegerile prezidențiale, la dezbaterea de marți seara, a fost pe cine vor suna, în cazul în care România va fi amenințată militar. Victor Ponta, candidat independent pentru fotoliul de la Cotroceni și fost premier al României, a dat numele președintelui Statelor Unite.

„Sunt trei tipuri de situații. O amenințare militară, am o relație personală cu președintele Trump, precum și cu doi parteneri zonali: Turcia și Polonia. O amenințare economică: Christine Lagarde și Ursula von der Leyen. Iar pentru o situație de urgență, sun vecinii. Ne vor ajuta, că și noi i-am ajutat pe ei”, a răspuns Ponta.

Duminică, 4 mai, românii sunt așteptați la urne să îşi aleagă viitorul preşedinte al ţării. De asemenea, potrivit calendarului alegerilor stabilit prin hotărâre de Guvern, primul tur are loc pe 4 mai, iar al doilea pe 18 mai.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri #dezbatere #Donald Trump #Victor Ponta

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.