Victor Ponta şi-a depus, miercuri, la Biroul Electoral Central, dosarul de candidatură la alegerile prezidenţiale din mai 2025. Fostul premier susține că acum este mai pregătit să conducă țara decât în urmă cu 10 ani, când nu era „suficient de copt”.

Ponta a declarat de săptămână trecută că dacă va ajunge președinte, atunci i-ar cere lui Marcel Ciolacu să demisioneze din funcția de premier. Totodată, acesta a spus, luni, că este nevoie de o restructurare în Guvern, pentru a aduce oameni „mai competenți și mai naționaliști” și a susținut și că nu exclude posibilitatea de a candida susținut de Călin Georgescu și de a-l propune pe acesta prim-ministru

„Eu n-am vorbit cu domnia sa. Eu candidez pentru că am un proiect pentru România și vreau să reușesc să rezolv problemele românilor. Nu exclud și nu mi-a plăcut niciodată: nu există un partid rău atâta timp cât este votat de români.

Divizarea asta pro-europeni, ceilalți anti-europeni este o minciună. Așa s-a zis și despre PSD că este anti-european. Cred că e un om patriot și pregătit. În ceea ce privește lucrurile judiciare, nu știu”, a spus fostul lider PSD, potrivit hotnews.ro.

Miercuri, 12 martie, premierul Marcel Ciolacu a anunțat că va propune Consiliului Politic Național al partidului înlăturarea sa. Potrivit evz.ro, Ponta ar fi fost exclus din Partidul Social Democrat.

După anunțul lui Marcel Ciolacu, subiectul ar fi fost discutat la nivelul partidului. La sediul BEC, Victor Ponta a declarat că îl întristează intenția liderilor PSD de a-l exclude din partid, menționând că iubește „poporul pesedist”.

Reamintim, judecătorii Curţii Constituţionale au respins marţi contestaţia depusă de Călin Georgescu, fiind menţinută decizia Biroului Electoral Central de invalidare a candidaturii sale la alegerile prezidenţiale din luna mai, ceea ce înseamnă că pro-rusul este exclus din cursa pentru Palatul Cotroceni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

George Simion și Ana Maria Gavrilă anunță că își depun candidatura la prezidențiale. „Am decis împreună cu Georgescu”

Consultantul lui Georgescu şi-a anunţat candidatura la alegerile prezidenţiale. Cine este Anton Pisaroglu

#Georgescu #prezidentiale #Victor Ponta

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.