Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Victoria Furtună cere de la Maia Sandu un milion de lei drept daune morale pentru defăimare intenționată

26 Mart. 2024, 08:15
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Redacția Realitatea
26 Mart. 2024, 08:15 // Actualitate //  Redacția Realitatea

Un milion de lei! Atât a solicitat procurorul anticorupție Victoria Furtună de la președintele Maia Sandu, drept daune morale pentru defăimare intenționată. Suma se regăsește în cererea prealabilă pe care i-a expediat-o șefei statului, iar banii ar urma să fie donați copiilor orfani și bătrânilor aflați la azil.

Anunțul a fost făcut de Victoria Furtună într-o postare pe Facebook, unde a atașat și facsimilul scrisorii. În mesajul său, procurorul anticorupție îi amintește Maiei Sandu că poziția înaltă nu o scutește de responsabilitate pentru acuzațiile pe care le lansează în spațiul public.

„Cu cât este mai înaltă poziția în stat cu atât mai mare trebuie să fie responsabilitatea pentru tot ceea ce faci și ce spui. Funcția de președinte a țării nu conferă permisiunea de a face declarații false, lipsite de dovezi pentru a denigra intenționat pe cineva. Nu este prima dată când o face în raport cu diferite persoane, dar cu mine asta nu va trece”, avertizează Victoria Furtună în mesajul său.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Aceasta mai spune că solicită achitarea acestui prejudiciu, deoarece „toți trebuie să fie egali în fața legii”.

„1 000 000 de lei am solicitat în calitate de daune morale în cererea prealabilă expediată astăzi pe numele Maiei Sandu pentru defăimare intenționată. Din start am menționat în cerere că banii vor fi direcționați în egale părți către una dintre casele de copii și unul dintre azilurile de bătrâni, pe care le vom alege împreună cu voi. Doar împreună putem obține ca, în țara noastră, toți să fie egali în fața legii!”, a menționat Victoria Furtună.

Luni, 25 martie, Victoria Furtună, care și-a dat demisia din funcție la mijlocul lunii martie, după ce a acuzat puterea fals în acte publice și imixtiune în justiție, a anunțat că, săptămâna trecută,  a depus o cerere prealabilă prin care solicită anchetarea Serviciului de Informații și Securitate, pe care îl acuză de „inchiziție în justiție”.

De asemenea, ea a anunțat că va cere și președintelui Maia Sandu să-i prezinte scuze publice pentru învinuirile pe care i le-a adus. Asta după ce șefa statului a acuzat-o că ar fi comis „abuzuri serioase”, „pe vremea lui Plahotniuc”, ca urmare a declarațiilor făcute de Furtună, potrivit cărora, puterea actuală i-ar fi falsificat dosarul judecătorului Alexei Paniș, pentru a-l împiedica să treacă pre-vettingul.

„O să vedem care este decizia CSM în privința acestui judecător, care apropo, nu nu a trecut Pre-Vetting-ul. Și vedem procurori, care pe timpul lui Plahotniuc au comis abuzuri serioase în activitatea lor. Acum n-au altă treabă. Nu se preocupă de dosare de corupție mare prin care a fost prejudiciat statul și cetățenii, în schimb se ocupă de judecători în raport cu care există semne de întrebare”, a declarat Maia Sandu.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.