Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    0%
  • USD
    18.3070
    0%
  • RUB
    0.2236
    0%
  • RON
    3.7650
    0%
  • UAH
    0.4063
    0%

Toate știrile

22 noiembrie 2026

Victoria Furtună, vizată într-o anchetă SIS privind bani din Rusia pentru campanie electorală

09 Oct. 2025, 11:55
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
09 Oct. 2025, 11:55 // Actualitate //  Realitatea.md

Lidera Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, este acuzată că ar fi beneficiat de finanțare externă din Federația Rusă, prin intermediul grupării criminale conduse de Ilan Șor. Informațiile se regăsesc în hotărârea Curții de Apel Centru din 28 septembrie 2025, care a examinat sesizarea Serviciului de Informații și Securitate (SIS) privind finanțarea ilegală a formațiunii, scrie tvrmoldova.md.

Potrivit SIS, administrația prezidențială rusă ar fi desfășurat, prin rețeaua „Șor”, o operațiune de influență politică în Republica Moldova, având ca scop promovarea curentului „moldovenist/suveranist”. Unul dintre canalele prin care proiectul ar fi fost implementat este chiar Victoria Furtună, sprijinită financiar și logistic prin ONG-ul „Euroasia” și rețele asociate blocului politic „Victorie”.

În perioada iunie–august 2025, Furtună ar fi solicitat sume considerabile de bani de la Alexandr Petrov, din anturajul lui Ilan Șor:

  • 50.000 euro pentru iunie
  • 300.000 euro pentru iulie
  • 370.000 euro pentru august

Fondurile ar fi fost livrate în numerar, în septembrie, perioadă în care Partidul „Moldova Mare” figura ca participant la alegerile parlamentare.

SIS mai susține că 278 de membri ai partidului ar fi primit bani prin Promsvyazbank din Rusia, instituție implicată frecvent în operațiuni ale grupării „Șor”. De asemenea, listele de candidați ar fi fost coordonate de Furtună cu Anton Tregub, apropiat al lui Ilan Șor.

Pentru a crea impresia unei mișcări politice noi, activiști ai altor partide – „Șansă”, „Renaștere”, „Victorie” și „Forța de Alternativă” – ar fi fost direcționați spre „Moldova Mare”. În plus, Furtună ar fi fost promovată în spațiul public prin call-centre-uri, rețele media și organizații religioase.

Curtea de Apel Centru a decis, pe 2 octombrie, limitarea activității Partidului „Moldova Mare” până la o decizie definitivă în instanță.

De cealaltă parte, avocatul formațiunii, Igor Hlopețchi, a declarat că hotărârea reprezintă o „sfidare a voinței poporului” și a avertizat că se așteaptă la o nouă condamnare a Republicii Moldova la CEDO.

Pe 30 septembrie, Ministerul Justiției a depus oficial o cerere de chemare în judecată împotriva Partidului „Moldova Mare”, în urma sesizării Comisiei Electorale Centrale, care a identificat încălcări grave ale procesului electoral.

Amintim că, pe 26 septembrie, partidul condus de Victoria Furtună a fost exclus din cursa electorală pentru alegerile din 28 septembrie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

CEC a exclus din alegeri partidul „Moldova Mare”, condus de Victoria Furtună

Realitatea Live

22 Nov. 2026, 11:47
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
22 Nov. 2026, 11:47 // Slider //  Ana Panaguța

Consiliul Nord-Atlantic, principalul organism decizional al NATO, se va reuni luni, 23 noiembrie, la sediul Alianței din Bruxelles pentru a analiza incidentul provocat de pătrunderea unor rachete și drone rusești în spațiul aerian al Poloniei, scrie adevărul.ro.

Ministrul polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a anunțat sâmbătă seara că reuniunea extraordinară va avea ca obiectiv identificarea unor măsuri concrete pentru consolidarea securității frontierei estice a țării.

„În perioada următoare, vom primi un sprijin puternic din partea aliaților NATO, care va consolida protecția frontierei noastre estice. Luni va avea loc o reuniune extraordinară a Consiliului Nord-Atlantic, la sediul NATO, unde vom prezenta propuneri concrete și vom identifica noi posibilități de acțiune”, a transmis oficialul polonez.

Kosiniak-Kamysz a precizat că a discutat sâmbătă detaliile incidentului cu generalul Alexus Grynkewich, comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa.

Ministrul i-a mulțumit și secretarului general al NATO, Mark Rutte, pentru declarațiile sale referitoare la incident.

Consiliul Nord-Atlantic este principalul organism de decizie al Alianței și reunește reprezentanții tuturor celor 32 de state membre. În mod obișnuit, țările sunt reprezentate de ambasadorii acreditați la NATO, însă reuniunile pot avea loc și la nivel ministerial sau la nivelul șefilor de stat și de guvern.

Mark Rutte: NATO trebuie să identifice eventualele vulnerabilități

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat sâmbătă, în timpul unei vizite la Varșovia, că a discutat incidentul atât cu premierul polonez, cât și cu președintele țării.

Rutte a subliniat că Polonia este un aliat puternic și dispune de forțe armate bine pregătite, dar a insistat asupra necesității unei evaluări detaliate a incidentului.

„Polonia este un aliat puternic, aveți aici forțe armate excelente, iar acum trebuie să stabilim cu exactitate ce s-a întâmplat. Comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa va face tot posibilul pentru a identifica eventualele vulnerabilități ale sistemului nostru de descurajare și apărare, astfel încât să putem introduce modificări, dacă va fi necesar”, a declarat secretarul general al NATO.

Incidentul a avut loc pe 20 noiembrie, în contextul atacurilor rusești asupra Ucrainei. Fragmente ale unor obiecte neidentificate au fost descoperite în trei locații din voievodatele Lublin și Subcarpatia, în estul Poloniei.

Premierul polonez Donald Tusk a avertizat, după incident, că țara se confruntă cu „luni de mari încercări”.

Potrivit guvernatoarei voievodatului Subcarpatia, Teresa Kubas-Hul, în timpul atacurilor rusești asupra Ucrainei au pătruns în spațiul aerian polonez o rachetă de croazieră și două drone cu propulsie cu reacție.

Informațiile au diferit de evaluările inițiale ale oficialilor, care vorbeau despre două rachete și o dronă.

Anchetatorii au identificat o rachetă rusească H-101

În paralel cu pregătirile pentru reuniunea NATO, anchetatorii polonezi au stabilit că fragmentele descoperite în apropierea localității Nowe Lipowce, în voievodatul Lublin, provin de la o rachetă de croazieră rusească H-101.

Procurorul Andrzej Boroń, din cadrul Parchetului din Lublin, a declarat că anchetatorii au recuperat numeroase fragmente ale rachetei, iar experții au stabilit că aceasta a fost fabricată în al patrulea trimestru al anului 2026.

Potrivit procurorului, racheta a explodat în aer, ceea ce explică împrăștierea fragmentelor pe o suprafață extinsă.

„Concluziile preliminare indică faptul că explozia s-a produs deasupra solului. Din acest motiv, fragmentele au ajuns pe o suprafață foarte mare. În prezent, continuă examinarea componentelor descoperite la fața locului”, a declarat Andrzej Boroń, citat de Radio Polonia.

Acesta a confirmat că anchetatorii au reușit să stabilească și traiectoria de zbor a rachetei, precum și locul și perioada în care a fost fabricată.

„Cunoșteam traiectoria aproximativă a zborului. Am stabilit că este vorba despre o rachetă de croazieră de fabricație rusească. Pot confirma, de asemenea, că a fost produsă în al patrulea trimestru al acestui an”, a precizat procurorul.

Următoarea etapă a anchetei presupune examinarea fragmentelor recuperate în laboratorul criminalistic al Jandarmeriei Militare poloneze, din localitatea Mińsk Mazowiecki.

Incidentul are loc pe fondul intensificării tensiunilor de securitate în regiune

În noaptea de 20 noiembrie, forțele rusești au lansat un atac de amploare cu rachete asupra teritoriului Ucrainei. În timpul operațiunii, mai multe obiecte aeriene au pătruns în spațiul aerian polonez, iar fragmente ale acestora au fost descoperite ulterior pe teritoriul țării.

Autoritățile poloneze au atras atenția că incidentul a avut loc în aceeași zi în care au început exercițiile militare ale statelor participante la inițiativa „Coaliția de Voință”, formată din țări care susțin Ucraina.

Reuniunea extraordinară a NATO de la Bruxelles are loc într-un moment de preocupare crescută privind securitatea flancului estic al Alianței și riscul extinderii efectelor războiului din Ucraina asupra statelor membre.

Discuțiile vor trebui să clarifice dacă sunt necesare măsuri suplimentare de apărare aeriană, supraveghere și descurajare pentru protejarea teritoriului NATO.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!