Otilia Cotruță – director executiv al grupului de presă Realitatea

Otilia Cotruța este director executiv al Grupului de presă Realitatea din octombrie 2021. Numirea ei a adus după sine noi schimbări și noutăți, cum ar fi lansarea site-urilor de știri în limba rusă – rupor.md și în limba engleză moldovalive.md. De asemenea, din spusele Otiliei, urmează și alte noutăți despre care vom afla în curând.

„Unul dintre planurile de dezvoltare pentru grupul de presă Realitatea ține de lansarea componentei unei agenții de comunicare, care există și acum, dar nu a fost delimitată. În prezent, se dezvoltă și se prestează servicii de comunicare, de la crearea de strategie de comunicare pentru instituții publice, instituții private, persoane cu funcții de răspundere sau, pur și simplu, cineva care dorește să-și construiască o imagine puternică. Ceea ce oferă astăzi Realitatea este pachetul complex de comunicare.”

Fiind specialist în comunicare, Otilia Cotruța construiește strategii de comunicare și consultă pe filiera PR-ului companii și organizații de diferite niveluri și coordonează proiectele în cadrul grupului de presă Realitatea. De asemenea, pe lângă faptul că este carieristă, Otilia Cotruță mai are și rolul de mămică. Astfel, în fiecare zi, se confruntă cu provocarea de a-și gestiona timpul și sarcinile.

„Mi-aș dori să dezvolt mai mult partea de disciplină și organizare. Fără organizare și disciplină corectă pentru tine ca individ nu ai cum să conduci și să dezvolți. E o provocare a momentului.”

Primii pași în lumea PR-ului

Despre PR a aflat încă la Colegiul Național de Comerț al Academiei de Studii Economice a Moldovei (ASEM) și a îndrăgit domeniul. Astfel, a decis să-și urmeze studiile superioare la Universitatea de Stat din Moldova (USM), facultatea: Științe ale Comunicării. Astfel, având studii în contabilitate, în primii ani de facultate a publicat primele sale articole economice. Apoi, a devenit parte a grupului de presă Realitatea, acceptând propunerea de a prelua conducerea și coordonarea portalului de știri economice și de business – Bani.md.

„Am depus actele la facultatea Științe ale Comunicării la USM, dorindu-mi să fiu înmatriculată la buget. Credeam că într-un final voi deveni purtător de cuvânt și voi reprezenta imaginea unei instituții. Pe parcursul anilor de studii am avut lectori practicieni care mi-au devenit prieteni sau, cum îmi place mie să spun, mi-au devenit mentori. Ei au reușit s-mi arate cea mai frumoasă parte a PR-ului.”

„În poziția de director executiv mă simt cel mai incomod”

Chiar dacă a avut și o pauză, a revenit „în familie” și a fost promovată până la funcția de director executiv. În această poziție, zice ea, se simte cel mai incomod dintre toate pe care le-a avut.

„În poziția de director executiv mă simt cel mai incomod. Uneori, aș prefera să mă ascund ca struțul, cu capul în nisip. În momentul în care nu se reușește, tu ești cel care își asumă responsabilitatea pentru întreaga echipă.”

Chiar dacă activează în domeniul jurnalismului și comunicării, este o persoană mai retrasă, și nu-i place să vorbească despre propria persoană. Din acest motiv, cea mai mare provocare pe care a avut-o, din momentul în care este în funcția de director executiv, a fost scrierea comunicatului de presă despre numirea ei în această funcție și redactarea lui.

„Pot să comunic despre oricine, orice, oricum, dacă coincide cu gândirea și filosofia mea. Despre mine să vorbesc, doar la etapa de confesiuni cu soțul balcon, atât.”

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.