Guvernul Gavrilița anunță că va aloca din bugetul de stat 1,6 miliarde de lei, compensații pentru cetățeni, în urma creșterii prețului la gazele naturale. Suma este calculată pentru următoarele cinci luni.

Gavrilița susține că nu doar Republica Moldova trece printr-o criză economică, însă cetățenii vor primi ajutor, așa cum s-a promis anterior.

„Multe forțe politice se folosesc de aceste momente grele. Întreaga omenire trece printr-o perioada dificilă. Moldova nu este izolată, trece printr-o criză economică la fel ca și alte țări. Trebuie să fim alături de oameni, nu suntem singuri, ne ajută prietenii. UE cu 60 milioane de euro, alte sume în buget de la partenerii de dezvoltare…. Avem o anumită sumă pentru compensații, am analizat diferite scenarii, mulțumesc tuturor de lucrul de săptămâna trecută. Extinderea ajutorului pe perioada de iarnă – 523 de milioane de lei, 770 mln de lei – compensarea creșterii tarifului la gaz, 340 mln de lei – compensarea creșterii tarifului pentru agentul termic. În total, pentru 5 luni, 1,6 miliarde de lei”, a declarat Gavrilița.

De asemenea, Gavrilița a precizat că compensațiile pentru famiiliile nevoiașe vor crește de la 500 la 700 de lei pe lună, pentru 300 de familii.

„Compensația pentru consumul gazelor naturale se va face în două etape: Pentru primii 50 m3 de gaz consumat – se compensează 4,3 lei din tarif, iar cel final pentru consumatori va fi de 6,8 lei. Pentru 50-150 m3 de gaz consumat- se compensează 3,2 lei din tarif, iar tariful final pentru consumatori va fi de 7,9 lei per m3”, a precizat prim-ministra.

Realitatea.md amintește că Consiliul de administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat noul tarif, pe care îl vor achita moldovenii pentru gazul natural. Astfel, începând din 1 noiembrie, cetățenii vor achita 10,26 de lei pentru un metru cub de gaze, față de 4,30 lei cât era până în prezent.

Responsabilii de la ANRE au precizat că acest tarif este unul provizoriu până în data de 30 noiembrie. Ulterior, ANRE va veni cu o revizuire a tarifelor. Totuși, responsabilii susțin că tariful final nu va fi mai mare de 10 lei pentru un metru cub de gaze naturale. Decizia a fost luată de ANRE la solicitarea Moldovagaz.

La sfârșitul lunii octombrie, autoritățile de la Chișinău și conducerea Gazpromului au reușit să ajungă la o înțelegere în privința livrării de gaze rusești pe teritoriul țării noastre. Și asta pentru că fostul contract expirase la data de 31 octombrie.

Viceprim-ministrul, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a confirmat oficial în cadrul unei conferințe de presă că, Republica Moldova a semnat contractul de furnizare a gazelor dintre Gazprom și Moldovagaz, pe o perioadă de 5 ani, la un preț de 450 de dolari pentru mia de metri cub. Partea proastă a acestui fapt este că, prin semnarea contractului se amână implementarea a Pachetului 3 Energetic prevăzut în Acordul de Asociere cu UE.

De asemenea, Republica Moldova va organiza un audit pentru a stabili cum s-au format datoriile istorice și cine se face vinovat de acumularea lor.

#demisii #Guvern #numiri

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.