Au trecut 17 ani de la dispariția lui Grigore Vieru și tot 17 ani în care, la Bălți, nu există nicio stradă care să-i poarte numele. În schimb, la Pererîta, satul natal al promotorului mișcării de eliberare națională și al limbii române, memoria poetului rămâne vie: în casa părintească, în amintirile prietenilor de copilărie care au mai rămas și ale celor care i-au fost alături la Podul de Flori de pe 6 mai 1990.

Victor Guțu este prietenul de copilărie al marelui poet, iar legătura dintre ei nu s-a rupt nici după trecerea timpului, nici după moarte. Jurnaliștii de la Nordnews au reușit să discute cu el în casa Muzeu a lui Grigore Vieru. De când a ieșit la pensie, a învățat patru poezii ale colegului său de clasă, ca să nu-l lase să plece de tot. Primul vers care i-a răsărit în minte a fost „Făptura mamei”.

„Uşoară, maică, uşoară,
C-ai putea să mergi călcând
Pe seminţele ce zboară
Între ceruri şi pământ!

În priviri c-un fel de teamă,
Fericită totuşi eşti –
Iarba ştie cum te cheamă,
Steaua ştie ce gândeşti”, a recitat Victor Guțu, prieten și cumătru al lui Grigore Vieru.

Nea Victor Guțu nu poate uita copilăria petrecută alături de Grigore Vieru din anii celui de-al Doilea Război Mondial.

„Asta un caz, atunci când mai nu s-a înecat. El [n.r. Grigore Vieru] a venit cu un prieten, care învăța la Lipcani, nu departe de Prut și știa bine a înota și spune: „Care vrea să treacă dincolo de mal?” Grigore zice: „Eu! Dar cum? Cum să mă treci?” Dar ei văzuse un film cum cu o barcă mergeau cu schiurile. Și acela a spus: „Duceți-vă duceți și căutați două curele și dați, și amuș facem treabă.” Aveam și eu o curea. Acela leagă cureaua de picior și un capăt îi dă lui Grigore Vieru și spune: „Intri în apă și te ții până te smuncesc”. A alunecat, a dat drumul la curele, el se duce și Grigore nu-i. Noroc că s-a cufundat și l-a ridicat în sus, dar el deja „băuse” vreo două gâturi de apă”. A mai răcnit o dată „Mama”, a fost scăpat iar în apă și apoi l-a aruncat [n.r. pe Grigore Vieru] la mal”, povestește Victor Guțu.

De asemenea, Vieru este unul dintre cei mai cântați poeți ai Basarabiei, versurile sale fiind puse pe muzica lui Ion Aldea-Teodorovici și cântate de Mihai Ciobanu și regretatul Nicolae Sulac.

„Dacă visul unora a fost să ajungă în cosmos”, visul întregii vieți a marelui poet a fost să treacă Prutul. Alături de el, Prutul a trecut și Tamara Țipiniuc, pe 6 mai 1990 la Podul de Flori din satul Pererâta, raionul Briceni.

„La mine fiica era școala pedagogică la Orhei. Cealaltă fiică era anul IV. Și… în port național, l-am întâlnit cu pâine și sare pe Grigore Vieru. Românii au început să treacă. Au început să treacă. Nimeni nu le zice nimic. Era părintele Arcadie și zice că: „Hai să trecem și noi cu o barcă trecem și noi în România”. Nu, cum, cum se poate așa ceva? Dar Grigore Vieru, că eram aproape de el, zice că: „Eu vă ordon! Eu sunt deputat în Parlament!”. El era în primul Parlament, dumnealui a fost deputat. „Eu sunt deputat și eu sunt mai mare decât voi. Eu vă ordon și mergem!”. Am trecut și noi. Au trecut și de acolo, românii la noi și s-a încins o hoară pe Prut”, a spus Tamara Țipiniuc, vecina lui Grigore Vieru din satul Pererîta.

Potrivit sursei citate, la aproape 110 kilometri mai la sud de Pererîta, în municipiul Bălți, poetul neamului basarabean mai trăiește astăzi doar prin bustul de pe Aleea Clasicilor și prin memoria celor care vin, an de an, să-l comemoreze pe 14 februarie, ziua nașterii sale, și pe 18 ianuarie, ziua trecerii la cele veșnice. De 17 ani suntem mai săraci fără Grigore Vieru, iar, până în prezent, numele său nu se regăsește pe nicio stradă din capitala de nord a Republicii Moldova, o absență care spune mai mult decât orice discurs despre felul în care ne onorăm valorile.

„Ar fi bine ca să avem. Sunt străzi în memoria unor poeți ruși, din toate țările, dar al nostru [n.r. Grigore Vieru], nu avem… O stradă, măcar una.”, zice un locuitor al mun. Bălți.

– Dumneavoastră ați putea chiar acum să recitați un vers din poezile lui? [n.r. Grigore Vieru]

– Dacă nu mă înșel… Mama pâine albă coace. Asta-i.

– Bălțiul nu are nicio stradă dedicată lui Grigore Vieru.

– Asta-i rău. Parcă aici sunt mai mulți moldoveni, dar toți spun că Bălți este rusofon. Atunci de unde oare asta poate să fie?, a afirmat Efim, locuitor al municipiului Bălți.

„A fost un poet al neamului și va rămâne pe veci. Ar trebui ca autoritățile locale să se gândească și la acest lucru. Avem străzi care chiar nu are sens să se numească într-un fel, dar Grigore Vieru merită. Cu atât mai mult că este din nordul Moldovei”, a mai declarat o altă locuitoare a municipiului Bălți, Paulina Zavatin.

Cei care pot produce schimbarea la Bălți sunt consilierii din „parlamentul” local, instituția care are prerogativa de a redenumi străzile orașului, fie la propunerea primarului, a aleșilor poporului, fie la inițiativa cetățenilor. O astfel de propunere a fost înaintată în anul 2024, redenumirea străzii Ivan Konev în strada Grigore Vieru, însă inițiativa nu a întrunit suficiente voturi pentru a fi aprobată.

„Printr-o tradiție, după mine, urâtă, o tradiție sovietică, care avea rațiunile ei. Numește o stradă: „Tolbuhin”, cine dracu’ o fiind sau „Malinovschi”, sau „Konev”. Vieru mi se pare să fie o idee foarte bună dacă una dintre străzile, nu Doamne o hudiță sau cum ar zice rusul, un „tupic” acolo să-l numești așa nesemnificativ”, indică Anatol Moraru, scriitor, director al CP „Ion Creangă” din Bălți.

„Este binevenit ca să fie identificată o stradă și nu o stradă la periferia orașului, ci o stradă în centrul municipiului sau o stradă pe care sunt concentrate mai multe instituții de învățământ, care să poarte cu demnitate numele lui Grigore Vieru și cred că cea mai potrivită ar fi strada Ivan Konev”, transmite Veronica Garbuz, consilieră municipală.

La 16 ianuarie 2009, Grigore Vieru a suferit un grav accident rutier. A încetat din viață la două zile mai târziu, în urma unui stop cardiac, din care nu a mai putut fi resuscitat.

„Îmi pare rău tare, eu n-am putut să-l petrec pe Grigore Vieru la locul de veci, unde l-au înmormântat. Când l-am văzut a început a mă durea inima”, a mărturisitVictor Guțu, prietenul lui Grigore Vieru.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că Grigore Vieru a fost decorat post-mortem cu Ordinul Naţional „Steaua României”, iar câteva şcoli din Republica Moldova, un bulevard din Chişinău şi o stradă din Iaşi, poartă numele lui.

#Balti #Eternitate #Grigore Vieru #strada

Fiecare oră suplimentară de comportament sedentar prelungit și neîntrerupt este asociată cu un risc cu 9% mai mare de deces în urma cancerului, conform unui studiu realizat în Marea Britanie și citat de Science Daily. Studiul a fost condus de Frederick Ho de la Universitatea din Glasgow, Marea Britanie, și de colegii săi, și a fost publicat în revista PLOS Medicine.

Cercetări anterioare au asociat un comportament sedentar mai intens – inclusiv statul pe scaun sau întins – cu rezultate mai slabe în ceea ce privește starea de sănătate. Cu toate acestea, majoritatea recomandărilor actuale se concentrează pe durata totală a timpului petrecut în poziție sedentară.

Noile descoperiri sugerează că și modul în care este distribuit acest timp sedentar poate fi important. Statul pe scaun de-a lungul mai multor perioade scurte de timp s-ar putea să nu aibă aceleași asocieri ca petrecerea unor perioade îndelungate, neîntrerupte, în poziție șezând.

Cercetătorii au examinat datele a 91.292 de participanți din cadrul UK Biobank. Fiecare participant a purtat un instrument de monitorizare a activității timp de șapte zile, iar cercetătorii au urmărit apoi grupul pe o perioadă medie de 12,38 ani.

Echipa de oameni de știință a împărțit activitatea în mai multe categorii. Comportamentul sedentar prelungit a fost definit drept perioade de cel puțin 30 de minute, în care cel puțin 90% din timp a fost petrecut în poziție șezând. Comportamentul sedentar întrerupt a inclus perioade cu o durată mai mică de 30 de minute sau perioade în care mai mult de 10% din timp a fost dedicat mișcării. Au fost măsurate, de asemenea, diferite niveluri de activitate fizică, transmite Agerpres.

Un comportament sedentar prelungit mai frecvent a fost asociat cu un risc mai mare de mortalitate prin cancer, cu o incidență generală mai mare a cancerului, cu tumori asociate cu obezitatea (spre exemplu, cancer esofagian, hepatic, renal, pancreatic, colorectal, mamar, ovarian și tiroidian) și cu tumori asociate cu diabetul de tip 2.

Comportamentul sedentar întrerupt a fost asociat cu un model opus, prezentând un risc mai scăzut pentru toate rezultatele examinate.

Cercetătorii au estimat, de asemenea, ce s-ar putea întâmpla dacă statul prelungit pe scaun ar fi înlocuit cu mișcarea. Astfel, înlocuirea unei ore pe zi de comportament sedentar prelungit cu activitate fizică ușoară a fost asociată cu un risc cu 12% mai mic de deces prin cancer.

Rezultatele provin dintr-o singură cohortă de voluntari participanți la UK Biobank. Acest grup de voluntari tinde să fie mai activ fizic în comparație cu populația generală din Marea Britanie, ceea ce înseamnă că rezultatele s-ar putea să nu se aplice în mod egal tuturor, au notat autorii.

De asemenea, studiul observațional nu poate stabili că petrecerea unor perioade îndelungate, neîntrerupte, în poziție șezând cauzează direct cancerul sau decesul prin cancer.

„Constatările noastre sugerează că efectele comportamentului sedentar asupra sănătății pot fi influențate nu numai de timpul total petrecut în poziție sedentară, ci și de faptul că acest timp este acumulat în perioade prelungite sau întrerupt de activitate(…)Acest model este plauzibil din punct de vedere biologic: studiile experimentale au arătat că întreruperea statului prelungit în poziție așezată cu scurte perioade de activitate poate îmbunătăți răspunsurile metabolice în comparație cu statul neîntrerupt în poziție șezând”, au afirmat autorii studiului.

Rezultatele indică un rol potențial important al mișcării zilnice, chiar și atunci când aceasta nu se încadrează în categoria exercițiilor fizice moderate sau intense.

„Ghidurile actuale privind sănătatea se concentrează în mare măsură pe exercițiile fizice moderate sau intense, însă constatările noastre arată că mișcarea ușoară n-ar trebui ignorată. În viitor, studiile clinice ne vor ajuta să depășim recomandările generale și să dezvoltăm strategii personalizate pentru a întrerupe perioadele de stat pe scaun”, au notat autorii cercetării.

Studiul a fost susținut de American Cancer Society și de Institutele Naționale de Sănătate din SUA.