ACTUALIZARE „Așteptăm poliția să investigheze cazul și să acționeze conform”, ne-a comentat Adriana Vlas, purtătoarea de cuvânt a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS).

Știrea inițială Un incident cu tentă politică a avut loc miercuri, 20 august curent, în raionul Hîncești, unde Rodion Buruiană, consilier PSDE și candidat la funcția de deputat, susține că a fost atacat fizic de către un consilier PAS, Iurie Zoină. Potrivit declarațiilor lui Buruiană, agresiunea s-ar fi produs la ieșirea din satul Boghiceni, raionul Hîncești. Acesta afirmă că mașina în care se afla a fost blocată de automobilul consilierului Zoină, iar prin fereastra deschisă a fost lovit cu pumnii în față.

„Mi-a pus mașina în față, a scăpat automobilul și, profitând de fereastra deschisă, mi-a dat doi pumni în față. Am fost chiar amenințat cu moartea”, a declarat Buruiană într-un mesaj video publicat pe rețelele sociale.

El a adăugat că asemenea acțiuni compromit procesul democratic și reflectă tensiunile din campania electorală. „Nu este corect ceea ce se întâmplă, nu este frumos ce fac unii funcționari din partea PAS”, a spus candidatul PSDE.

Partidul Social Democrat European a condamnat ferm incidentul și a cerut autorităților, inclusiv Comisiei Electorale Centrale, să investigheze cazul în regim de urgență. „Violența nu are ce căuta în politică sau în viața publică. Este o lovitură directă la adresa democrației și a respectului dintre oameni”, se arată în comunicatul formațiunii.

Președintele PSDE, Tudor Ulianovschi, a reacționat și el public, catalogând acțiunile consilierului PAS drept „absolut inacceptabile”. „Astfel de comportamente reprezintă o sfidare directă la adresa dialogului civilizat. PSDE este și va rămâne un partid al respectului și al dialogului, nu al agresiunii”, a declarat Ulianovschi.

Deocamdată, nu există o reacție oficială din partea consilierului acuzat, Iurie Zoină. Realitatea.md a solicitat o poziție și de la Partidul Acțiune și Solidaritate, însă până la publicarea acestei știri nu a primit un răspuns.

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.