Doi militari ucraineni ar fi încercat să oprească cu forța un bărbat din Ucraina care încerca să traverseze înot râul Nistru pentru a ajunge în Republica Moldova. Militarii ar fi ajuns pe malul drept al râului, pe teritoriul țării noastre, unde ar fi intrat în conflict cu mai mulți cetățeni moldoveni. Cazul a fost făcut public de deputatul Vasile Costiuc.

„Imagini de groază. Așteptăm informații de la poliție. Este inuman sa lovești cu vâsla un om care înoată într-un râu. Probabil fuge de moarte de război și cei din luntre vor să-l omoare. Doamne ferește de așa criminali de război. Am spus clar că sunt însetați de sânge mai mulți politicieni care insistă ca războiul trebuie continuat”, a spus Costiuc.

Totodată, militarii sunt acuzați că ar fi încercat să omoare bărbatul.

Atenție! Imagini cu limbaj licențios.

Ulterior, Poliția de Frontieră a venit cu o reacție despre acest caz. Potrivit instituției, cazul a fost înregistrat joi, 15 octombrie, în jurul orei 15:00, în apropierea satului Holoșnița, Soroca.

„Doi grăniceri ucraineni, aflați într-o ambarcațiune cu motor, au traversat frontiera de stat din Ucraina în Republica Moldova, în timpul unei acțiuni de reținere a unui cetățean ucrainean. O patrulă de intervenție a Poliției de Frontieră s-a deplasat la fața locului și i-a preluat pe cei doi grăniceri ucraineni. Aceștia au fost conduși la sediul Sectorului Poliției de Frontieră Cosăuți pentru aplicarea procedurilor legale.

Cauza a fost înaintată Procuraturii, care a dispus pornirea urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trecere ilegală a frontierei de stat, prevăzută la art. 361 din Codul penal al Republicii Moldova. În privința celor două persoane au fost aplicate procedurile prevăzute de cadrul legal în vigoare, cu respectarea competențelor instituțiilor responsabile”, se arată în comunicatul emis de Poliția de Frontieră.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Totodată, autoritățile îndeamnă cetățenii să își păstreze calmul și să se informeze din surse oficiale, pentru a evita răspândirea informațiilor neverificate.

#Moldova #Nistru #vamesi ucraineni

Sute de pasageri ai companiilor aeriene din Europa au avut zborurile deviate sau au primit escorte militare săptămâna aceasta, în urma unei serii de amenințări cu bombă pe care oficialii le-au numit farse rău intenționate. Încă nu s-a dovedit cine e în spatele incidentelor, care au venit într-un moment de creștere a tensiunilor cu Rusia și de avertismente că aceasta ar putea intensifica așa-numitele atacuri hibride pe continent. Asociația Piloților de Linie Britanici a explicat exact ce se întâmplă la bordul unui avion atunci când este primită o amenințare cu bombă, scrie PBS, transmite Digi24.

Amenințările sunt evaluate și apoi transmise piloților

Atunci când o amenințare la adresa unei aeronave este trimisă companiei aeriene, aceasta este transmisă unei echipe de evaluatori. Acești evaluatori utilizează procese standard pentru a clasifica amenințarea și a decide dacă aceasta este Roșie (credibilă), Galbenă (parțial credibilă) sau Verde (necredibilă). Galbenă nu este considerată o evaluare adecvată dacă avionul este în aer, potrivit Asociației Piloților de Linie Britanici.

„Dacă amenințarea este evaluată ca necredibilă, personalul din avion nu va fi informat despre aceasta. Cu toate acestea, atunci când o amenințare este evaluată ca fiind credibilă (roșu sau galben), echipajul de zbor va fi informat imediat și va efectua procedurile companiei pentru o amenințare cu bombă credibilă”, au explicat experții.

„Din momentul în care echipajul de zbor este notificat despre o amenințare credibilă cu bombă, comandantul aeronavei – căpitanul – este la comandă și va lua toate deciziile, ghidat de lista de verificare corespunzătoare, pentru siguranța aeronavei sale. De obicei, dacă un avion se află încă pe pistă, aceasta va însemna o evacuare, iar dacă este în aer, prioritatea va fi aterizarea avionului cât mai curând și în siguranță posibil”, mai explică asociația de profil din Marea Britanie.

„Piloții sunt profesioniști cu înaltă calificare și pregătire. Expertiza lor este neprețuită în asigurarea siguranței pasagerilor și în menținerea aviației ca una dintre cele mai sigure forme de transport existente.”

Companiile aeriene, operatorii aeroportuari și autoritățile de aplicare a legii respectă, în general, liniile directoare elaborate de Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației și de Organizația Aviației Civile Internaționale, care efectuează audituri pentru a asigura conformitatea.

Antrenamentul echipajului de zbor include exerciții situaționale în timp real care acoperă diverse amenințări, inclusiv modul de căutare a explozibililor care ar fi putut fi introduși ilegal la bord.

Devierea și inspectarea zborurilor sunt costisitoare

Atunci când sunt semnalate amenințări, angajații companiilor aeriene sunt instruiți să țină apelantul la telefon și să adune cât mai multe informații posibil, potrivit expertului în securitate aeronautică Philip Baum.

Multe dintre amenințările primite săptămâna aceasta au fost trimise prin e-mail, conținând suficiente informații pentru ca autoritățile să stabilească dacă aeronava necesită inspecție. Acest lucru poate fi costisitor pentru companiile aeriene.

Baum, profesor invitat de securitate aeronautică la Universitatea Coventry din Anglia, a declarat că devierea unui zbor din cauza unui pasager indisciplinat sau a unei amenințări cu bombă poate costa până la 250.000 de dolari.

Costurile ar putea fi mai mici în acest caz, deoarece majoritatea zborurilor perturbate au fost pe distanțe scurte, unde există o probabilitate mai mică de întârzieri, a spus el.

Amenințările false ar putea testa apărarea

Intenția acestor amenințări „pare să fie de a semăna haos, incertitudine cu privire la fiabilitatea traficului aerian în Europa”, a declarat Jacob Funk Kirkegaard, cercetător senior la grupul de experți Bruegel din Bruxelles.

Amenințările ar putea testa, de asemenea, timpul de răspuns relativ și nivelul de coordonare dintre autoritățile din diferite țări, cu scopul de a identifica punctele slabe pentru viitoarele atacuri.

„Răspund autoritățile din Polonia cu aceeași viteză și cu aceeași urgență etc. ca autoritățile din Italia, de exemplu?”, a spus Kirkegaard, comparând astfel de amenințări cu un „test de stres” al sistemului.