Primele cireșe apărute la piața din Bălți sunt de patru ori mai scumpe decât carnea. Fructele de „lux” nu sunt din livezile Moldovei, dar tocmai din Grecia și costă 300 de lei pentru un kilogram, scrie NORDNEWS. Cireșele autohtone întârzie cu o lună din cauza temperaturilor scăzute din acest an.

„— Cât costă un kilogram de cireșe? — 300 de lei. — De unde sunt aduse? —Sunt importate din Grecia. — Le cumpără cineva ? —Da, câte puțin, dar cumpără oamenii. Clar că nu cumpără cu kilogramele, că nu își pot permite, dar la suta de grame cumpără”, a declarat vânzătoarea.

Prețul de 300 de lei pentru un kilogram de cireșe i-a speriat pe unii cumpărători.

„Trei sute de lei? Eu acasă am pom de cireșe, așa că voi aștepta. Cu 300 de lei nu voi cumpăra cireșe”, a menționat o femeie.

Vai de mine, pentru Moldova este foarte scump. Așteptăm să fie mai ieftine”.

„Evident că este scump”.

Oamenii spun că prețul pentru cireșe este exagerat, așa că vor aștepta ca prețurile să scadă.

„Nu le-am gustat încă, iată mi-am cumpărat astăzi căpșuni, dar nu știu dacă sunt bune. Căpșuni am cumpărat cu 80 de lei. Am luat pentru copii, dar noi mâncăm ce este. Își permit probabil, doar cei care au salarii de 40 de mii de lei ”.

Amintim că, în ultimii doi ani, primele cireșe au avut un preț exagerat de peste 200 de lei. Pentru comparație, anul acesta, un pahar de cireșe costă 75 de lei, tot atât costă și un kilogram de carne de porc.

#cirese în Moldova #pretul la cirese #cirese

O nouă propunere discutată în cadrul NATO ar urma să ofere comandantului suprem al forțelor aliate din Europa, generalul Alexus Grynkewich, mai multă flexibilitate în stabilirea nivelului de alertă militară și în redistribuirea sistemelor de apărare, informează știrileprotv.ro.

Statele membre doresc ca, până la summitul liderilor NATO din 7-8 iulie de la Ankara, să îi acorde comandantului militar suprem competențe sporite pentru a răspunde mai rapid amenințărilor aeriene, inclusiv pentru interceptarea dronelor, notează Politico.

Inițiativa vine pe fondul creșterii numărului de incidente de securitate pe Flancul Estic, arată publicația. În ultimii ani, Polonia și România s-au confruntat cu incursiuni repetate ale dronelor, Estonia a raportat încălcări ale spațiului aerian, iar în Letonia au fost semnalate drone suspecte. Unele dintre aceste incidente au provocat pagube materiale și răniți, generând totodată tensiuni politice în statele afectate.

La finalul lunii mai, o dronă a pătruns pe teritoriul României și a lovit un bloc de locuințe, din Galațio provocând o explozie și un incendiu la ultimul etaj. În urma incidentului, două persoane au fost rănite, iar zeci de locatari au fost evacuați. Autoritățile române au transmis că drona era de proveniență rusă. La aproximativ o săptămână distanță, o dronă maritimă a fost observată în Portul Constanța, unde s-a autodetonat în jurul orei 10:30. Zona fusese evacuată preventiv, astfel că nu au existat victime, însă explozia a provocat pagube materiale, inclusiv la o hală industrială. Ulterior, autoritățile ucrainene au anunțat că au pierdut controlul asupra mai multor drone, posibil din cauza bruiajului electronic, una dintre acestea ajungând în derivă până în port și activând mecanismul de autodistrugere.

După luni de negocieri, aliații sunt așteptați să aprobe noul mecanism înaintea summitului din iulie. Acesta i-ar permite generalului Grynkewich să redistribuie mai rapid capabilități militare între statele membre și să modifice nivelurile de alertă ale unor echipamente și sisteme de apărare fără a mai solicita aprobări formale din partea fiecărui stat.

În prezent, fiecare țară NATO stabilește propriile reguli privind utilizarea armamentului și a echipamentelor militare aflate pe teritoriul său. Aceste restricții naționale, cunoscute în limbajul Alianței drept „caveate naționale”, sunt considerate de unii aliați un obstacol în calea unei reacții rapide la amenințările aeriene.

Propunerea prevede și integrarea formală a sistemelor NATO de apărare antiaeriană și antirachetă în misiunile de poliție aeriană desfășurate pe Flancul Estic și în alte regiuni ale Alianței, extinzând astfel rolul acestora către misiuni de apărare aeriană.

Discuțiile privind relaxarea restricțiilor naționale sunt în desfășurare de cel puțin din octombrie anul trecut. Potrivit oficialului NATO citat, lansarea unor rachete balistice iraniene către Turcia la începutul acestui an a accentuat nevoia unei abordări comune la nivelul Alianței.

„Statele membre se uită întotdeauna către NATO atunci când o dronă pătrunde în spațiul lor aerian”, a declarat oficialul, adăugând însă că Alianța are nevoie și ca țările membre „să își facă partea lor” prin eliminarea unor restricții naționale.

Conform aceleiași surse, generalul Alexus Grynkewich și-a prezentat propunerile privind creșterea flexibilității operaționale în fața ambasadorilor celor 32 de state membre NATO la începutul acestui an.