Cinci persoane din Tiraspol și Slobozia, convinse să dea foc ușii de acces în Comisia Electorală Centrală (CEC) și a mașinilor membrilor instituției, între primul și al doilea tur al alegerilor prezidențiale, au fost trimise în judecată.

„Învinuiții sunt trei bărbați și două tinere cu vârste cuprinse între 19 și 42 de ani, iar pe parcursul urmăririi penale desfășurate sub conducerea procurorilor PCCOCS de către ofițerii INI, toți în afara conducătorului mașinii cu care au fost transportați și-au recunoscut vinovăția.

Tinerele au fost convinse de către liderul învinuiților să-și asume rolul de însoțitoare a doi dintre ei, într-o „plimbare de familie” în fața CEC, ca să le dea de bănuit patrulelor angajaților „Fulger” din fața acelei autorități publice; precum și să filmeze scena în care aceștia ar fi aruncat inflamabilele de tip cocktail Molotov în mașini și instituție, pentru raportare ulterioară coordonatorului care s-ar fi aflat în Moscova. În privința ultimului, odată ce a fost identificat, urmărirea penală continuă”, se arată în comunicatul emis de Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.

Potrivit PCCOCS, celor cinci li s-au promis 5.000 de dolari, în funcție de ceea ce vor reuși să ducă la îndeplinire din planul pus la cale. Astfel, aceștia au cumpărat inflamabilile necesare pentru acest act, măști medicinale, mănuși și au pornit din Tiraspol spre Chișinău cu o mașină împrumutată, în seara din 30 octombrie 2024.

De asemenea, instituția comunică că la punctul de control de la Varnița, doi dintre aceștia au coborât și au traversat pe jos, separat de mașina în care au rămas tinerele și șoferul, ca să evite suspiciuni. Sosiți la Chișinău aproximativ la ora 22:00, indivizii nu au găsit mașinile membrilor CEC, după care coordonatorul din Moscova i-a contactat telefonic și le-a dat indicații să se deplaseze în Dubăsarii Vechi, unde însă nici acolo nu au fost localizate. Prin urmare, după miezul nopții, aceștia au revenit la Chișinău.

„Astfel, în noaptea dintre 30-31 octombrie, cei cinci se aflau în fața sediului CEC, ca să pună în aplicare faza a doua a planului infracțional – incendierea instituției electorale. Totuși, angajații „Fulger” i-au observat, iar după cercetarea preliminară a prezenței loc în fața instituției, au solicitat gestionarea cazului de autoritățile de drept, care i-au și reținut și au ridicat obiectele pregătite pentru incendierea intrării CEC”, mai transmite PCCOCS.

Potrivit Codului penal, pentru pregătirea nimicirii bunurilor persoanelor de răspundere, în scopuri legate de serviciul acestora, se pedepsește cu amendă de până la 67.500 lei sau cu muncă neremunerată de la 180 la 240 de ore sau cu închisoare de până la 3 ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Totodată, urmează ca după trimiterea dosarului penal de către Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) spre examinare Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, magistrații să se pronunțe, timp în care persoana care nu-și recunoaște vinovăția beneficiază în continuare de această prezumție prevăzută de lege.

#Alegeri prezidentiale #CEC #incendiere #judecată #persoane

Meta va plăti aproximativ 17,1 miliarde de dolari pentru a închide unul dintre cele mai ample litigii din Statele Unite privind siguranța copiilor pe internet. Acordul a fost acceptat de 47 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii și vine după o serie de înfrângeri suferite de companie în instanță.

În cadrul înțelegerii, compania care deține Instagram și Facebook s-a angajat nu doar să achite o sumă uriașă, ci și să introducă noi măsuri pentru protejarea utilizatorilor adolescenți.

Printre modificările anunțate se numără limitarea utilizării Instagram și Facebook de către adolescenți la două ore pe zi, oprirea funcției de derulare infinită și restricționarea utilizării platformelor în intervalul 00:00–06:00. De asemenea, notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de școală, între 08:00 și 15:00.

Înțelegerea a fost negociată de noul director juridic al Meta, C.J. Mahoney, cu aprobarea personală a lui Mark Zuckerberg. Compania a încercat astfel să evite un proces federal de amploare în California, unde mai multe state susțineau că produsele Meta au fost concepute într-un mod care poate crea dependență și poate afecta sănătatea și siguranța copiilor.

Meta, presată de mai multe înfrângeri în instanță

Presiunea asupra companiei a crescut după ce Meta a pierdut două procese importante în luna martie. Într-unul dintre cazuri, compania a fost acuzată că platformele sale au contribuit la problemele de sănătate mintală ale utilizatorilor tineri. Ulterior, pe 10 august, o curte federală de apel a respins încercarea Meta de a bloca procesele invocând protecția oferită de Secțiunea 230 din legislația americană și Primul Amendament.

În procesul de la Oakland, statele solicitau penalități care puteau ajunge la aproximativ 200 de miliarde de dolari, precum și modificări ale platformelor. În cele din urmă, cele 47 de state participante au acceptat acordul. Texasul, care nu s-a alăturat inițial înțelegerii, a ajuns ulterior la un acord separat cu Meta, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, însoțit de măsuri similare pentru protecția tinerilor.

Meta se confruntă însă în continuare cu mii de alte procese intentate de adolescenți, familii și districte școlare. Un alt proces major este programat pentru luna octombrie, în California. Compania susține că are în continuare încredere că poate câștiga aceste litigii.