UPDATE 14:20 Imigranții au revenit la comportamentul agresiv. Aceștia aruncă cu bușteni peste gardul de sârmă ghimpată.
Situația de la granița dintre Belarus și Polonia rămâne a fi una tensionată. Atât în seara zilei de luni, 8 noiembrie, cât și azi, se aud împușcături. Un videoclip în acest sens a fost postat de către unul dintre migranți.
Servicii speciale poloneze susțin că în aceste momente la graniță sunt aproximativ patru mii de migranți. De asemenea, alte 12-15 mii se afla în Belarus.
Totodată, ministrul-coordonator al serviciilor poloneze de informații Stanislav Zharyn crede că escaladarea la frontieră va continua.
Realitatea.md amintește că luni, 8 Noiembrie, în jur de 3000 de migranți au fost însoțiți până la frontiera polonă de către soldați beloruși. Grupul masiv de migranți ilegali au încercat să treacă forțat granița. În cele din urmă, migranți au rămas blocați pe partea belarusă a frontierei. Migranții, în timp ce au scandat „Germania”, au dărâmat un gard de sârmă ghimpată și au avut un comportament agresiv.
Presa din Belarus a publicat imagini video care arată gradul de pregătire serviciilor militare polone.
Belarus și regimul președintelui Alexandr Lukașenko continuă să folosească imigranții drept instrument de presiune asupra Uniunii Europene. Acțiunile regimului autoritar vin după ce țara a ajuns sub tirul sancţiunilor occidentale. Arma lui preferată: traficul de refugiaţi şi împingerea lor în Uniunea Europeană. Astfel, Lukaşenko, preşedinte de aproape trei decenii al Bielorusiei care s-a autointitulat „ultimul dictator al Europei“, intră într-un trio al liderilor autoritari care şi-au făcut din emigranţi un instrument de putere.
În dimineața zilei de luni, 8 noiembrie, Serviciul Polonez de Grăniceri a publicat un videoclip în care armata belarusă pregătește migranții pentru trecerea ilegală a frontierei. Aceștia au fost adunați într-un grup organizat și au primit instrucțiuni care ar facilita trecerea imigranților ilegali pe teritoriul polonez.
Comisia Europeană crede că Lukaşenko încurajează cu intenţie acest trafic ca răspuns la sancţiunile impuse de statele europene regimului său. Sancţiunile îi vizează, printre alţii, chiar pe el şi pe câţiva din fiii săi. La rândul ei, Polonia a acuzat Bielorusia că trimite un număr tot mai mare de migranţi peste graniţă ca reacţie la decizia Varşoviei de a acorda statutul de refugiat atletei bieloruse Krystsina Tsimanouskaya, care a criticat regimul de la Minsk şi a refuzat să se întoarcă acasă de la jocurile olimpice de la Tokio, o poveste desprinsă din vremurile Războiului Rece.
Guvernul lituanian susţine că are dovezi că oficialităţi bieloruse sunt implicate în acest trafic. Irakul a răspuns spunând că suspendă zborurile către Bielorusia.
Lukaşenko a replicat acuzând Lituania şi Polonia că alimentează problema refugiaţilor şi că Lituania împinge cu forţa migranţii pe teritoriul bielorus. O anchetă a Euractiv a găsit că traficul de migranţi este o afacere bănoasă pentru ceea ce ar fi agenţii de turism bieloruse. Un drum din Irak până în Lituania prin Bielorusia ar costa în medie 10.000 de dolari de persoană.
În urmă cu un an, pe 9 august, au avut loc în Bielorusia alegeri pe care Lukaşenko spune că le-a câştigat detaşat. Însă rezultatele din câteva secţii de votare au arătat că o parte semnificativă de alegători, dacă nu majoritatea, au votat-o pe Sviatlana Tsikhanouskaya, soţia unui opozant al regimului aflat la închisoare.
Au urmat proteste de stradă pentru democraţie şi greve ale muncitorilor din fabricile de stat, dar nu de amploarea care să pună probleme regimului. Acesta a reacţionat prin forţă brută. Tsikhanouskaya este în exil, iar sute de opozanţi ai lui Lukaşenko sunt la închisoare. Unii sunt morţi. „Dictatorul“ îşi vânează adversarii pe pământ şi în aer. SUA şi UE înăspresc periodic sancţiunile contra regimului, însă o analiză a Deutsche Welle arată că această strategie nu-l descurajează pe Lukaşenko şi nu face decât să crească dependenţa acestuia de Rusia lui Putin.
Liderul rus a promis, deşi la început doar cu jumătate de gură, că îl va ajuta pe liderul de la Minsk să rămână la putere, chiar şi cu sprijin militar. Rusia îl ajută pe Lukaşenko şi cu bani, acesta primind la începutul verii o nouă tranşă, de 500 de milioane dolari, dintr-un împrumut rusesc care până acum ajuns la 1,5 miliarde dolari. Bielorusia este acum complet dependentă de Rusia pentru fonduri.
Experţii spun că sancţiunile, îndreptate către exporturi, oficialităţi şi companii care au legături cu regimul, precum marea rafinărie Naftan, au afectat până la 13% din PIB, puţin. Kremlinul, în schimb, ajută doar atât cât să menţină în viaţă economia şi se spune că şi el l-ar vrea pe Lukaşenko dat jos de la putere. Însă căderea regimului ar aduce probabil economia şi administraţia în haos, iar Rusia nu poate plăti pentru o altă Crimee sau un alt est de Ucraina.