Autoritățile din Ucraina au cerut oficial autorităților din Republica Moldova să le ofere cele șase avioane de vânătoare MIG -29 pe care le mai are în dotare, dar care nu sunt funcționale de câțiva ani. Această solicitare i-a fost adresată de către președintele Radei Supreme a Ucrainei, Ruslan Stefanciuk, președintelui Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, care se află într-o vizită de lucru la Kiev și a avut o întrevedere cu ieri, 4 mai cu omologul său ucrainean.

În cadrul întrevederii, președintele Radei Supreme a Ucrainei i-a spus că știe despre faptul cele șase MIG-uri pe care le are Republica Moldova în dotare sunt într-o stare nefuncțională, motiv pentru care le solicită să le ofere armatei ucrainene pentru a fi utilizate la piese de schimb.

Deocamdată nu este clar ce răspuns i-a oferit Igor Grosu președintelui Radei Supreme, însă, conform responsabilităților și drepturilor constituționale exercitate de președintele Parlamentului, o decizie unilaterală în acest sens nu poate fi luată, fiind nevoie de acordul mai multor instituții ale statului pentru a face această donație sau vânzare.

Amintim că, duminică, 17 aprilie, presa din Ucraina a scris că Republica Moldova ar fi refuzat să-i ofere cele șase avioane MIG-29. Ulterior, s-a dovedit că informația lansată în public este falsă și nu corespunde realității.

Prim-ministra, Natalia Gavrilița, a declarat atunci la acest subiect că „există alte state mult mai bine dotate pentru a oferi Ucrainei suport militar”, fără a mai oferi alte detalii.

Despre starea deplorabilă în care se află cele șase avioane de luptă MIG-29 a confirmat și fostul ministrul Apărării, Vitalie Marinuța, precizând că ele deja demult nu mai sunt în circuitul militar, ci în cel civil, pentru că au fost reutilate, iar toate mecanismele ce constituiau posibilitatea punerii acestora în luptă au fost scose.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#avioane MIG-29 #Igor Grosu #Rada Suprema #Ruslan Stefanciuk #Ucraina

81 de foști deputați ai Primului Parlament al Republicii Moldova, semnatari ai Declarației de Independență, cer retragerea proiectului de lege inițiat de 13 deputați PSD din România, care ar putea restrânge dreptul descendenților foștilor cetățeni români de a redobândi cetățenia. Aceștia susțin că eventualele fraude cu documente trebuie combătute prin controale și anchete, nu prin limitarea drepturilor unei întregi comunități, transmite Moldova 1.

Într-un apel public adresat președintelui, Parlamentului și Guvernului României, dar și autorilor inițiativei legislative, foștii deputați contestă argumentele privind numărul mare de dosare, suprasolicitarea Autorității Naționale pentru Cetățenie și existența unor rețele care ar falsifica documente pentru obținerea cetățeniei române.

„Frauda se combate prin controale și prin aplicarea legii, nu prin restrângerea drepturilor unei întregi comunități”, se menționează în apel.

Semnatarii avertizează că modificările propuse ar putea afecta legătura istorică și juridică dintre România și urmașii cetățenilor români din Basarabia. Aceștia amintesc de ocupația sovietică din 1940 și de familiile despărțite în urma evenimentelor istorice, subliniind că problema cetățeniei ține nu doar de proceduri administrative, ci și de identitate și continuitate istorică.

În același timp, foștii deputați invocă actualul context geopolitic și susțin că România trebuie să păstreze o politică de apropiere față de Republica Moldova.

„Nu este momentul să ridicăm bariere acolo unde istoria ne cere să construim punți. Dacă România vorbește despre solidaritate, despre unitatea națiunii române și despre perspectiva reîntregirii, atunci politicile sale față de românii din Republica Moldova trebuie să fie coerente cu aceste principii”, se arată în document.

Prin urmare, cei 81 de foști deputați solicită retragerea proiectului în forma actuală și organizarea unor consultări reale cu reprezentanții comunității vizate.

Ce prevede proiectul contestat

Inițiativa celor 13 deputați PSD a fost înregistrată la Senatul României pe 15 septembrie 2026 și vizează modificarea Legii cetățeniei române. Proiectul urmărește restrângerea procedurii speciale de redobândire a cetățeniei, astfel încât descendenții foștilor cetățeni români să nu mai poată solicita cetățenia în nume propriu în condițiile actuale.

În prezent, articolul 11 din lege permite extinderea procedurii până la descendenții de gradul al treilea, inclusiv strănepoții.

Autorii inițiativei își justifică propunerea prin volumul mare de solicitări, întârzierile în examinarea dosarelor și suspiciunile de fraudă cu acte de stare civilă. Potrivit argumentelor prezentate de aceștia, în 2025, peste 150.000 de dosare se aflau în așteptare la Autoritatea Națională pentru Cetățenie.

Subiectul a fost abordat și în timpul vizitei oficiale a premierului român Luca-Alexandru Niculescu la Chișinău, pe 27 octombrie. Într-un interviu pentru TVR Moldova, acesta a declarat că va analiza inițiativa după revenirea la București și după discuții cu oficialii Republicii Moldova, precizând însă că va respecta independența și atribuțiile Parlamentului.