Ce este barometrul de afaceri

Barometrul de afaceri din Republica Moldova – www.barometru.md este o platformă care sistematizează răspunsurile a 400 de agenți economici chestionați. Companii mari și mici, care operează pe ambele maluri ale Nistrului, au răspuns la întrebări ce vizează cifra de afaceri, investiții, profit, creșterea sau diminuarea numărului de angajați, aprecierea dialogului cu autoritățile, percepția generală despre situația economică din țară.

Informațiile prezentate în barometru vor fi actualizate de două ori pe an. Sondajele sunt structurate pe șase criterii de evaluare: cifra de afaceri, managementul angajării/HR, investiții, profit, perspective de dezvoltare, percepția climatului general de afaceri.

„Deși ne confruntăm cu aceste crize multiple ce afectează, atât direct cât și indirect, modul în care evoluează mediul de afaceri din Republica Moldova, este esențial să rămânem puternici și capabili să ne adaptăm în permanență, ținând cont atât de riscuri cât și de oportunități”, a declarat Dan Nuțiu, președintele executiv al Asociației Investitorilor din România.

„Împreună cu partenerii noștri, oferim autorităților moldovenești un nou instrument de evaluare a modului în care oamenii de afaceri resimt situația economică, climatul de afaceri și evoluția situației companiilor lor. Deși barometrul nu înlocuiește schimburile necesare pe care investitorii le au cu autoritățile, acesta se bazează pe o metodologie serioasă și independentă. Este un instrument complementar de luare a deciziilor care oferă o percepție a moralului antreprenorilor la un moment dat și permite monitorizarea evoluției acestuia în timp. Sperăm ca acest instrument să fie perenizat”, a menționat Emmanuel Skoulios, președintele Camerei de Comerț și Industrie Franța-Moldova.

Problemele cu care se confruntă companiile de pe ambele maluri ale Nistrului

În urma chestionării celor 400 de agenți economici, mai multe companii se arată ușor dezamăgite de politicile statului în domeniul mediului de afaceri, considerând că ele s-au înrăutățit în ultimele 6 luni. Din perspectiva activității interne, companiile în general au redus investițiile, au cifre de afaceri mai mici și destul de multe companii au înregistrat reduceri de angajați. Un aspect pozitiv însă este că mai multe companii au declarat creșteri ale profitului, comparativ cu numărul celor care au înregistrat scăderi ale acestui indicator.

Creșterea prețurilor în general, inclusiv la materie primă și la alte componente ale costurilor de producție, de această problemă sunt afectați în mod special cel puțin 78.1% din toate companiile.

Dificultăți ce țin de situația din Ucraina. Peste 44% din companii au activitatea lor perturbată de evenimentele din Ucraina, inclusiv au probleme cu aprovizionări cu materie primă, transport, piață de desfacere și alte aspecte.

Lipsa angajaților calificați e o problemă importantă pentru 41% din companii.

De asemenea, mai pot fi menționate următoarele obstacole: perturbarea canalelor de vânzări și dificultatea identificării de noi clienți (35%), impozitele mari (29%), legislația imperfectă (16%), accesul dificil limitat la finanțare (15%), dificultăți întâmpinate în relația cu instituțiile statului (13%), corupția în organele statului și în alte domenii (8%). Doar 0.5% din companii au menționat că nu se confruntă cu nicio problemă majoră.

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.