Presa din Polonia susține că un migrant de doar 14 ani a decedat la granița dintre Belarus și Polonia, acolo unde migranții și-au amenajat o tabără începând cu seara zilei de luni, 8 noiembrie. Regimul din Belarus respinge informațiile.

Publicația oko.press, citând două surse, scrie că pe 10 noiembrie, un adolescent din Kurdistan a murit de răceală în tabără de corturi de lângă punctul de control Bruzgi.

Sursele citate scriu că polițiștii de frontieră din Belarus l-au dus pe adolescent la spital, dar nu l-au putut salva. Moartea migrantului a fost confirmată de un alt migrant.

„Da, copilul este mort”, a scris el.

Anterior, pe canalele de Telegram a apărut un videoclip în care militarii belarusi, însoțiți de un medic, poartă pe cineva pe targă. Nu se știe dacă este vorba despre același caz.

Presa notează că interacțiunea cu migranții devine din ce în ce mai dificilă deoarece aproape toți cei care se află în tabără au rămas fără telefoane.

Poliția de frontieră din Belarus neagă toate informațiile.

Luni, 8 noiembrie, câteva mii de migranți s-au apropiat de granița poloneză. Unii dintre ei au încercat să intre în republică rupând gardul de sârmă ghimpată. Pe partea poloneză, migranților li se opun reprezentanții poliției, polițiștilor de frontieră și ai forțelor armate. Până la ora actuală toate încercările de trecere ilegală a frontierei au fost prevenite.

De la începutul anului 2021, peste 30 de mii de migranți au încercat să treacă granița polono-belarusă. Polonia a declarat stare de urgență în regiunile care se învecinează cu Belarus. Varșovia crește sistematic numărul trupelor implicate în protecția frontierei, ajungând numărul acestora la 12 000. Au fost mobilizate două batalioane ale Forțelor Teritoriale de Apărare, formațiuni de voluntari create după exemplul Gărzii Naționale. În plus, la inițiativa Varșoviei, la granița dintre țări a apărut un gard de sârmă ghimpată, pe care intenționează să-l transforme într-un gard mai fiabil de aproximativ 5 m înălțime, dotat cu senzori de mișcare și alte echipamente.

Comisia Europeană crede că Lukaşenko încurajează cu intenţie acest trafic ca răspuns la sancţiunile impuse de statele europene regimului său. Sancţiunile îi vizează, printre alţii, chiar pe el şi pe câţiva din fiii săi. La rândul ei, Polonia a acuzat Bielorusia că trimite un număr tot mai mare de migranţi peste graniţă ca reacţie la decizia Varşoviei de a acorda statutul de refugiat atletei bieloruse Krystsina Tsimanouskaya, care a criticat regimul de la Minsk şi a refuzat să se întoarcă acasă de la jocurile olimpice de la Tokio, o poveste desprinsă din vremurile Războiului Rece.

Guvernul lituanian susţine că are dovezi că oficialităţi bieloruse sunt implicate în acest trafic. Irakul a răspuns spunând că suspendă zborurile către Bielorusia.

Lukaşenko a replicat acuzând Lituania şi Polonia că alimentează problema refugiaţilor şi că Lituania împinge cu forţa migranţii pe teritoriul bielorus. O anchetă a Euractiv a găsit că traficul de migranţi este o afacere bănoasă pentru ceea ce ar fi agenţii de turism bieloruse. Un drum din Irak până în Lituania prin Bielorusia ar costa în medie 10.000 de dolari de persoană.

În urmă cu un an, pe 9 august, au avut loc în Bielorusia alegeri pe care Lukaşenko spune că le-a câştigat detaşat. Însă rezultatele din câteva secţii de votare au arătat că o parte semnificativă de alegători, dacă nu majoritatea, au votat-o pe Sviatlana Tsikhanouskaya, soţia unui opozant al regimului aflat la închisoare.

Au urmat proteste de stradă pentru democraţie şi greve ale muncitorilor din fabricile de stat, dar nu de amploarea care să pună probleme regimului. Acesta a reacţionat prin forţă brută. Tsikhanouskaya este în exil, iar sute de opozanţi ai lui Lukaşenko sunt la închisoare. Unii sunt morţi. „Dictatorul“ îşi vânează adversarii pe pământ şi în aer. SUA şi UE înăspresc periodic sancţiunile contra regimului, însă o analiză a Deutsche Welle arată că această strategie nu-l descurajează pe Lukaşenko şi nu face decât să crească dependenţa acestuia de Rusia lui Putin.

Liderul rus a promis, deşi la început doar cu jumătate de gură, că îl va ajuta pe liderul de la Minsk să rămână la putere, chiar şi cu sprijin militar. Rusia îl ajută pe Lukaşenko şi cu bani, acesta primind la începutul verii o nouă tranşă, de 500 de milioane dolari, dintr-un împrumut rusesc care până acum ajuns la 1,5 miliarde dolari. Bielorusia este acum complet dependentă de Rusia pentru fonduri.

Experţii spun că sancţiunile, îndreptate către exporturi, oficialităţi şi companii care au legături cu regimul, precum marea rafinărie Naftan, au afectat până la 13% din PIB, puţin. Kremlinul, în schimb, ajută doar atât cât să menţină în viaţă economia şi se spune că şi el l-ar vrea pe Lukaşenko dat jos de la putere. Însă căderea regimului ar aduce probabil economia şi administraţia în haos, iar Rusia nu poate plăti pentru o altă Crimee sau un alt est de Ucraina.

#Belarus #migranți în belarus #Polonia

Republica Moldova își propune să crească de două ori volumul schimburilor comerciale cu Turcia în următorii 3-4 ani, prin atragerea de noi investiții, extinderea producției și crearea unor locuri de muncă bine plătite. Declarația a fost făcută de premierul Vasile Tofan, după o serie de întrevederi la Istanbul cu reprezentanții unor importante companii și grupuri de investiții din Turcia.

Premierul a discutat cu reprezentanți ai Fiba Group, CoreX, Franklin Templeton, Esas Holding, precum și cu managerii companiilor textile Yeşim, Evkon și Asena. Potrivit lui Tofan, aceste companii asigură deja aproximativ 1.500 de locuri de muncă în Republica Moldova, inclusiv în UTA Găgăuzia.

Un alt subiect abordat la Istanbul a fost dezvoltarea sectorului tehnologic. Tofan a avut o întrevedere cu echipa de management a Bilişim Vadisi, un parc tehnologic din Turcia care găzduiește peste 800 de companii. Experiența acestuia ar putea servi drept model pentru dezvoltarea HiTech Park de la Stăuceni, unul dintre proiectele pe care autoritățile îl văd drept important pentru economia viitorului.

„Moldova este deschisă pentru afaceri”, a transmis premierul oamenilor de afaceri turci, pe care i-a îndemnat să investească în țara noastră și să producă pentru piața europeană. Printre domeniile vizate se numără energia, tehnologia și producția destinată exportului, cu o valoare adăugată cât mai mare.

În prezent, schimburile comerciale dintre Republica Moldova și Turcia depășesc un miliard de euro. Autoritățile își propun ca această cifră să fie dublată în următorii 3-4 ani.

Întrevederile au avut loc în cadrul vizitei lui Vasile Tofan la Istanbul, unde premierul urmează să participe și la tradiționala cursă de înot peste Bosfor, programată pentru duminică, 23 august.

Tofan a declarat că este pentru a patra oară când participă la eveniment și că i-a promis fiului său, care a împlinit 14 ani, că vor traversa Bosforul împreună.

Premierul a spus că participarea la cursă are și o semnificație simbolică pentru Republica Moldova, întrucât traseul începe pe partea asiatică a Istanbulului și se încheie pe partea europeană.

„Pentru țara mea, aceasta este, de asemenea, un fel de călătorie simbolică, pentru că încercăm să ne integrăm strâns țara în Europa”, a declarat Vasile Tofan.

În discursul său, premierul a menționat și comunitatea găgăuză din Republica Moldova, pe care a descris-o drept o punte între Moldova și Turcia, datorită limbii turcice și legăturilor culturale.