Conflictul dintre Israel și Iran escaladează în Orientul Mijlociu, cu atacuri aeriene și rachete în mai multe zone, implicând și alte state din regiune. În dimineața zilei de 5 martie, armata israeliană a anunțat că a început un val de atacuri „la scară largă” împotriva infrastructurii din Teheran, capitala Iranului. Explozii au fost raportate și în orașul Sanadaj, în provincia Kurdistan din vestul Iranului, transmit Al Jazeera.

Israelul a ocupat, de asemenea, cinci puncte din nordul Libanului, lângă granița israeliano-libaneză, planificând să înainteze mai adânc pe teritoriul libanez. În acest context, doi oameni au fost uciși în nordul Libanului, într-un atac asupra unei tabere de refugiați palestinieni. Agenția Națională de Știri din Liban a raportat că un oficial Hamas, Wassim Atallah al-Ali, și soția sa au fost uciși într-o lovitură cu dronă asupra locuinței lor din Beddawi, în apropiere de Tripoli.

În același timp, Iranul a lansat al 19-lea val de atacuri împotriva Israelului și a activelor americane din regiune, folosind rachete și drone. Mai multe rachete au fost vizibile deasupra orașului Aqaba din Iordania. Purtătorul de cuvânt al armatei israeliene a precizat că forțele aeriene israeliene au interceptat o rachetă balistică care se pregătea să fie lansată din Qom și au neutralizat un sistem de apărare aeriană din Isfahan. Scopul acestor acțiuni este degradarea capacităților de apărare ale Iranului și extinderea controlului aerian israelian.

Situația a afectat și Azerbaidjanul, unde drone și rachete provenind din Iran au lovit aeroportul din exclava Nakhchivan și o școală, provocând incendii și solicitând explicații din partea Teheranului.

În Golf, aproximativ 1.000 de nave, jumătate transportând petrol și gaze, se află în zone strategice, cu încărcături în valoare totală de peste 25 de miliarde de dolari, potrivit directorului executiv al Lloyd’s. Ministerul britanic de externe avertizează că criza ar putea dura săptămâni sau luni.

Italia și alte state europene iau măsuri pentru protecția cetățenilor și a personalului militar din regiune. Premierul italian Giorgia Meloni a declarat că ajutorul oferit pentru apărare aeriană nu se datorează doar relațiilor diplomatice, ci și prezenței a peste 2.000 de soldați italieni și zeci de mii de cetățeni în regiune.

Între timp, în Siria, la granița cu Turcia, localnicii din Qamishli au inspectat o rachetă iraniană interceptată. Bombardierele iraniene au fost doborâte înainte să atingă baze americane din Qatar, iar prezența aeronavelor americane a fost autorizată temporar pe baze franceze din regiune pentru protecția partenerilor din Golf.

Ministerul iranian al informațiilor a precizat că a lovit posturile „grupurilor separatiste” care încercau să pătrundă în vestul Iranului, în timp ce milițiile kurde colaborează cu Statele Unite pentru contracararea planurilor „israelo-americane”.

Pe măsură ce escaladarea continuă, peste o mie de persoane au fost ucise în primele șase zile ale conflictului, afectând Israelul, Iranul, Libanul și alte state din Orientul Mijlociu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#atac cu drone #Orientul Mijlociu #victime #Iran #razboi

La Bruxelles, Parlamentul European solicită majorarea fondurilor în viitorul buget pe termen lung al Uniunii Europene, dar și reguli mai clare pentru statele candidate, inclusiv pentru Republica Moldova. Potrivit TVR Moldova, eurodeputații au adoptat un raport interimar care va sta la baza negocierilor cu Comisia Europeană și statele membre.

Negociatorul-șef al Parlamentului European, Siegfried Mureșan, a declarat că legislativul european susține alocarea unor resurse mai mari pentru țările candidate.

„Parlamentul European susține alocarea mai multor resurse, mai multor fonduri europene pentru Republica Moldova și pentru statele candidate. În primul rând, dorim predictibilitate. Dorim ca fiecare stat candidat să aibă o sumă alocată garantată pentru următorii șapte ani de zile”, a declarat Mureșan, citat de TVR Moldova.

Raportul prevede majorarea fondurilor destinate statelor din afara Uniunii Europene cu aproximativ 12%, de la 200 la peste 220 de miliarde de euro, comparativ cu propunerea inițială a Comisiei Europene. Pentru statele candidate, inclusiv Republica Moldova, eurodeputații propun creșterea bugetului de la circa 40 la peste 50 de miliarde de euro.

Un alt element important vizează repartizarea clară a fondurilor între state. Potrivit lui Mureșan, această măsură ar oferi predictibilitate beneficiarilor și ar reduce spațiul pentru speculații politice privind sprijinul european.

„Dorim asta pentru ca beneficiarii de fonduri europene să se poată organiza, să poată pregăti proiecte și pentru a nu da oportunitatea antieuropenilor să pună sub semnul întrebării sprijinul european”, a subliniat europarlamentarul.

În paralel, Parlamentul European propune introducerea unei clauze care să garanteze acordarea automată a fondurilor de stat membru în momentul aderării, dar și o clauză obligatorie de revizuire a bugetului în cazul extinderii Uniunii Europene.

„Republica Moldova va avea acum garantate fondurile de preaderare, dar dorim ca Uniunea Europeană să se angajeze să-și revizuiască bugetul în cazul extinderii”, a mai declarat Mureșan.

Raportul urmează să fie supus votului final în plenul Parlamentului European pe 29 aprilie. După adoptare, documentul va deveni mandatul oficial al legislativului european pentru negocierile privind bugetul multianual al UE pentru perioada 2028–2034.

Bugetul Uniunii Europene este unul dintre cele mai sensibile dosare politice de la Bruxelles. O dată la șapte ani, statele membre contribuie cu puțin peste 1% din venitul lor național brut la bugetul comun, gestionat de Comisia Europeană, fondurile fiind utilizate pentru domenii variate, de la agricultură până la apărare și proiecte strategice.