Polonia a organizat marți, 15 august curent, în Varșovia cea mai mare paradă militară din istoria postcomunistă a țării într-o afișare a puterii militare care va include numeroase echipamente moderne precum lansatoarele multiple HIMARS și tancurile K2 sud-coreene.

Izbucnirea războiului din Ucraina în data de 24 februarie a anului trecut a făcut din consolidarea forțelor armate un obiectiv prioritar pentru coaliția de guvernare condusă de partidul conservator Lege și Justiție (PiS) în condițiile în care Polonia cheltuia deja sume importante pentru dotarea forțelor armate.

„Această paradă va fi diferită decât cele anterioare. Vom putea vedea cum progresează procesul de modernizare a echipamentelor Armatei Poloneze”, a declarat duminică ministrul apărării Mariusz Blaszczak.

Parada este organizată cu ocazia Zilei Forțelor Armate, care în Polonia comemorează victoria din 1920 în Bătălia pentru Varșovia din timpul războiului sovieto-polonez (1918-1921). Forțele armate poloneze au precizat că la parada de anul acesta vor participa 2.000 de militari din Polonia și alte state membre ale NATO, 200 de echipamente militare și 92 de avioane de luptă.

Printre echipamentele scoase la defilare se vor număra tancurile M1A1 Abrams cumpărate din Statele Unite, tancurile sud-coreene K2, obuzierele autopropulsate K9, precum și lansatoare multiple de rachete HIMARS și sisteme de apărare antiaeriană Patriot.

Echipamente de fabricație autohtonă precum vehiculele de luptă a infanteriei Borsuk și transportoarele blindate de personal Rosomak vor lua de asemenea parte. Armata poloneză a distribuit duminică o înregistrare video care arată o parte a echipamentelor de luptă pregătite pentru paradă.

Polonia investește masiv în forțele armate

Jamie Shea, un profesor de strategie și securitate de la Universitatea Exter din Marea Britanie, a declarat pentru CNN că rolul Poloniei în NATO s-a schimbat drastic în ultimul deceniu.

„Dacă vă uitați la NATO din urmă cu 10 ani, înainte ca Putin să anexeze Crimeea și [declanșeze războiul separatist din] Ucraina, NATO se concentra în principal pe Orientul Mijlociu, Afganistan, iar acelea au fost tipuri de misiuni la care Polonia a participat, dar într-o măsură limitată”, afirmă acesta. „Dar din 2014, cu NATO reorientându-și atenția către Europa Centrală și de Est (…) importanța Poloniei în alianță a crescut masiv”.

În ultimii ani Polonia și-a sporit masiv cheltuielile militare, de la mai puțin de 2% din PIB în 2014, la 4% anul acesta. Asta înseamnă că, raportat procentual la PIB, Polonia cheltuie mai mult pe forțele sale armate decât orice alt stat membru al NATO, mai mult chiar și decât Statele Unite.

Iar, în mod crucial, peste 50% din aceste investiții merg către achizițiile și dezvoltarea de noi echipamente.

„Dacă vor menține cursul cu toate aceste planuri de achiziții diferite, ei (n.r. polonezii) vor deveni superputerea militară a UE și NATO”, afirmă Shea. Acesta explică de asemenea că, potrivit unor calcule, dacă guvernul de la Varșovia merge înainte cu achizițiile plănuite, Polonia va ajunge să aibă mai multe tancuri decât Franța, Germania, Italia și Marea Britanie la un loc.

Paradă militară de anvergură la Varșovia în contextul tensiunilor la granița de est a țării

Parada militară de anul acesta are loc în contextul accentuării tensiunilor dintre Polonia și Belarus după ce mercenari Wagner au sosit în țara-satelit a Rusiei pentru ceea ce dictatorul Alexandr Lukașenko afirmă că sunt exerciții de instruire militară.

Pe 20 iulie Belarus a anunțat că va desfășura o parte a mercenarilor Wagner la granița cu Polonia pentru „exerciții militare”. Alexandr Lukașenko a făcut ulterior mai multe declarații belicoase la adresa țării vecine, afirmând de exemplu că Polonia ar trebui să fie „recunoscătoare” regimului său fiindcă îi ține în frâu pe mercenari.

Polonezii „ar trebui să se roage că noi îi ținem (pe mercenarii Wagner) și le oferim cazare. Altfel, fără noi, ei s-ar fi scurs prin [graniță] și ar fi distrus Rzeszowul și Varșovia”, a declarat dictatorul bielorus în comentarii făcute la începutul acestei luni.

„Deci ei (polonezii) n-ar trebui să îmi facă reproșuri, ar trebui să îmi spună ‘mulțumesc’”, a adăugat el. Rzeszow este un oraș aflat în sud-estul Poloniei, în apropierea graniței cu Ucraina.

Luna trecută el a afirmat pe un ton glumeț că o parte a luptătorilor Wagner sunt entuziasmați să înainteze în Polonia și să „meargă într-o excursie la Varșovia și Rzeszow”.

Polonia a trimis mii de soldați suplimentari la granița sa cu Belarusul pentru a răspunde unei eventuale amenințări și acuză regimul lui Lukașenko că încearcă să destabilizeze flancul de est al NATO. Guvernul de la Varșovia acuză de asemenea Rusia și Belarusul că orchestrează o nouă criză a migranților la granița estică a Uniunii Europene.

Vinerea trecută Lukașenko a declarat că a ordonat guvernului său să reia contactul cu partea poloneză, pe care o acuză de escaladarea tensiunilor.

#Belarus #comunism #parada militara #Polonia #razboi #Rusia #Ucraina

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.