Anchetatorii japonezi au investigat o coliziune aproape catastrofală pe aeroportul Haneda din Tokyo între un avion al Pazei de Coastă şi un avion de pasageri despre care directorii companiei aeriene au declarat că a primit permisiunea de a ateriza, transmite AFP.

Cinci persoane din avionul Pazei de Coastă au murit, dar toţi cei 379 de pasageri şi echipajul au scăpat în siguranţă, fiind evacuaţi pe toboganele de urgenţă, cu câteva minute înainte ca Airbus-ul Japan Airlines să fie cuprins de flăcări. Căpitanul avionului Gărzii de c=Coastă – care transporta ajutoare în zona afectată de cutremurul din ziua de Anul Nou – a fost singurul supravieţuitor, dar a suferit răni grave.

Airbus A350 crash-lands in Tokyo. More than 360 people manage to escape the burning plane. Would you keep your calm in a situation such as this? #Japan #JapanAirlines pic.twitter.com/5y1TrxoRD3

— Kashif (@kaahifjutt10) January 3, 2024

Imaginile filmate marţi au arătat o minge de foc care a izbucnit şi un fum negru şi gros de sub avionul de linie la scurt timp după ce a aterizat. Pasagerii au putut fi văzuţi alunecând pe tobogane gonflabile în timp ce flăcările ieşeau din partea din spate a aeronavei, în înregistrarea video postată pe platforma de socializare X.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În timp ce avionul a fost evacuat, zeci de maşini de pompieri cu lumini intermitente albastre şi roşii au încercat să stingă flăcările, dar întregul avion a fost înghiţit în curând şi a fost nevoie de opt ore pentru a stinge în cele din urmă incendiul.

„Imediat ce am aterizat, s-a auzit un «bang». Şi am observat un incendiu care se ridica din partea dreaptă”, a declarat o pasageră de la bord, pentru postul de televiziune NHK.

Autorizaţia de aterizare

Oficialii guvernamentali s-au angajat să investigheze modul în care s-a produs incidentul, într-o ţară care nu a mai înregistrat un accident grav de aviaţie comercială de zeci de ani.

Întrebaţi la un briefing, marţi seara târziu dacă zborul Japan Airlines a obţinut permisiunea de aterizare de la controlul traficului aerian, oficialii de la principalul transportator au spus: „Înţelegerea noastră este că a fost acordată”.

Dar JAL şi ministerul de resort au refuzat să comenteze direct schimburile dintre controlorii de zbor şi cele două avioane, invocând ancheta în curs. Într-o înregistrare din turnul de control de la Haneda, aparent realizată în momentele dinaintea coliziunii, disponibilă pe un site care transmite în direct semnalele de trafic aerian, se poate auzi o voce care sfătuieşte zborul JAL să „continue apropierea”.

Unele zboruri interne operau miercuri dimineaţă de la Haneda, unul dintre cele mai aglomerate aeroporturi din lume, dar zeci de zboruri au fost anulate.

Compania franceză Airbus, care a fabricat avionul JAL, a declarat că va trimite o echipă de specialişti pentru a ajuta autorităţile japoneze să investigheze. Avionul de pasageri sosise de pe aeroportul New Chitose, care deserveşte Sapporo, pe insula nordică Hokkaido. Printre cei aflaţi la bord se aflau opt copii.

Avionul Gărzii de Coastă se pregătea să zboare spre prefectura Ishikawa pentru a livra provizii după cutremurul devastator din ziua de Anul Nou care a ucis cel puţin 62 de persoane.

Premierul Fumio Kishida a lăudat membrii echipajului decedat în drumul lor spre ajutorarea victimelor cutremurului.

„Aceştia au fost angajaţi care au avut un înalt simţ al misiunii şi al responsabilităţii pentru zonele afectate”, a declarat el marţi.

În 1985, un avion jumbo JAL care zbura de la Tokyo la Osaka s-a prăbuşit în regiunea centrală Gunma, ucigând 520 de pasageri şi membri ai echipajului. Acel dezastru a fost unul dintre cele mai mortale accidente aviatice din lume care au implicat un singur zbor.

#avion #Japonia

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.