CMI – Fundația pentru Pace Martti Ahtisaari este o organizație finlandeză care activează în domeniul prevenirii și soluționării conflictelor prin dialog și mediere. CMI a fost înființată în anul 2000 de către laureatul Premiului Nobel pentru Pace și ex-președinte al Finlandei Martti Ahtisaari. Mai bine de 20 de ani, CMI a continuat să crească și să se dezvolte, astfel a devenit unul din lideri în domeniul menținerii păcii internaționale.

În Republica Moldova, CMI și-a început activitatea în anul 2011, iar din 2015 facilitează dialogul informal pe platforma Grupului de lucru parlamentar privind Găgăuzia, cu susținere financiară din partea Suediei. În cadrul procesului de dialog, CMI contribuie la instituționalizarea și sustenabilitatea dialogului dintre centru și autonomie prin consolidarea instituțiilor, îmbunătățirea capacităților și aproprierea procesului de dialog parlamentar.

Totodată, organizația reușește să adune la masa de discuții experți calificați pe subiecte care vizează autonomia găgăuză, să ofere informații și materiale de suport, dar și schimb de opinii între experți, societatea civilă și jurnaliști.

Steve Young, manager de țară, CMI: „În general, organizaţia funcționează pe bază informală, dar avem și activitate mandatată. Un exemplu de astfel de activitate este cea din Grupul de lucru parlamentar privind Găgăuzia, care se desfășoară în baza mandatului preşedintelui Parlamentului. Aceasta include diplomaţie navetă, stabilirea agendei, găsirea priorităţilor, lucruri care sunt importante atât pentru autonomie, cât şi pentru Republica Moldova”.

Natalia Djandjgava, manager de proiect, CMI: „CMI are anumite valori pe care le respectăm în activitatea noastră. Organizația oferă servicii de mediere imparțială fără să urmărească agenda politică a părților implicate în proces. Acest lucru ne permite să promovăm coeziunea socială. Incluziunea este, de asemenea, foarte importantă pentru CMI. În procesul de lucru, implicăm în discuții toți actorii și părțile interesate”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului „Gagauzia Dialogue”, implementat de CMI – Fundația pentru pace Martti Ahtisaari și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate în materiale aparțin autorilor și nu reprezintă pozițiile CMI sau ale Suediei.

#CMI #dialog #fundatie #Gagauzia

Republica Moldova rămâne o sursă importantă de țigări de contrabandă pentru piața din România, chiar dacă ponderea produselor provenite de peste Prut este în scădere. Premierul Vasile Tofan susține că problema persistă și că autoritățile trebuie să concentreze eforturile în special pe combaterea exportului ilegal de produse din tutun.

Întrebat de ce Republica Moldova continuă să se regăsească printre principalele surse ale țigărilor de contrabandă din România și unde sunt breșele, premierul a declarat că situația s-a îmbunătățit, dar fenomenul nu a fost eliminat.

„De fapt, lucrurile se îmbunătățesc. Înainte de a veni cu politica fiscală nouă m-am întâlnit cu marii jucători. Ponderea țigărilor ilegale pe piața din Moldova este de 7% și este cea mai mică din regiune”, a declarat Vasile Tofan.

Premierul a comparat situația din Republica Moldova cu cea din România, unde, potrivit afirmațiilor sale, ponderea țigărilor ilegale este mult mai mare. Tofan a precizat că subiectul a fost discutat inclusiv cu directorul Serviciului Vamal și că instituția urmează să intensifice acțiunile de combatere a contrabandei.

„Noi trebuie să luptăm cu asta. Evident, atât timp cât la noi accizele vor fi mai mici și prețurile vor fi mai mici, presiunea asta va fi totdeauna acolo. Dar trebuie să luptăm și Moldova trebuie să nu mai fie un exportator de țigări ilegale”, a spus premierul.

Potrivit lui, partea pozitivă este că pe piața internă ponderea țigărilor ilegale a coborât la aproximativ 7%, față de nivelurile mult mai ridicate din anii precedenți: „Înseamnă că autoritățile își fac bine treaba. Trebuie să luptăm doar la export”.

Declarațiile premierului vin în contextul în care ponderea țigărilor provenite din Republica Moldova pe piața neagră din România a scăzut în luna iulie 2026. Potrivit datelor Novel Research, produsele provenite din Republica Moldova au reprezentat 10,2% din țigările identificate pe piața neagră românească, în scădere cu 4,9 puncte procentuale față de măsurarea precedentă.

Republica Moldova se află astfel în urma altor surse importante. Produsele provenite din Duty Free au o pondere de 29,7%, iar cele din Bulgaria reprezintă 26,9%. Țigările cu origine necunoscută au depășit, la rândul lor, pragul de 20%. Scăderea ponderii produselor provenite din Republica Moldova are loc într-un moment în care piața neagră a țigaretelor din România a crescut puternic. În iulie, aceasta a ajuns la aproape 14% din consumul total, față de 10,5% în luna mai, cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani.

Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în nord-vestul României, unde piața neagră a urcat la 17,4%, și în București, unde a ajuns la 17,5%. Cea mai mare pondere a comerțului ilegal se înregistrează însă în sud, cu 19,5% din consum, urmat de nord-est, cu 18,8%. Reprezentanții industriei estimează că, la un nivel analizat al pieței negre de 13,9%, pierderile pentru bugetul României s-ar ridica la aproximativ 700 de milioane de euro.