VIDEO Activitatea organizației CMI – Fundația pentru pace Martti Ahtisaari

CMI – Fundația pentru Pace Martti Ahtisaari este o organizație finlandeză care activează în domeniul prevenirii și soluționării conflictelor prin dialog și mediere. CMI a fost înființată în anul 2000 de către laureatul Premiului Nobel pentru Pace și ex-președinte al Finlandei Martti Ahtisaari. Mai bine de 20 de ani, CMI a continuat să crească și să se dezvolte, astfel a devenit unul din lideri în domeniul menținerii păcii internaționale.

În Republica Moldova, CMI și-a început activitatea în anul 2011, iar din 2015 facilitează dialogul informal pe platforma Grupului de lucru parlamentar privind Găgăuzia, cu susținere financiară din partea Suediei. În cadrul procesului de dialog, CMI contribuie la instituționalizarea și sustenabilitatea dialogului dintre centru și autonomie prin consolidarea instituțiilor, îmbunătățirea capacităților și aproprierea procesului de dialog parlamentar.

Totodată, organizația reușește să adune la masa de discuții experți calificați pe subiecte care vizează autonomia găgăuză, să ofere informații și materiale de suport, dar și schimb de opinii între experți, societatea civilă și jurnaliști.

Steve Young, manager de țară, CMI: „În general, organizaţia funcționează pe bază informală, dar avem și activitate mandatată. Un exemplu de astfel de activitate este cea din Grupul de lucru parlamentar privind Găgăuzia, care se desfășoară în baza mandatului preşedintelui Parlamentului. Aceasta include diplomaţie navetă, stabilirea agendei, găsirea priorităţilor, lucruri care sunt importante atât pentru autonomie, cât şi pentru Republica Moldova”.

Natalia Djandjgava, manager de proiect, CMI: „CMI are anumite valori pe care le respectăm în activitatea noastră. Organizația oferă servicii de mediere imparțială fără să urmărească agenda politică a părților implicate în proces. Acest lucru ne permite să promovăm coeziunea socială. Incluziunea este, de asemenea, foarte importantă pentru CMI. În procesul de lucru, implicăm în discuții toți actorii și părțile interesate”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului „Gagauzia Dialogue”, implementat de CMI – Fundația pentru pace Martti Ahtisaari și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate în materiale aparțin autorilor și nu reprezintă pozițiile CMI sau ale Suediei.

#CMI #fundatie #dialog #Gagauzia

Autoritățile ungare au detectat un nou focar de febră aftoasă la o fermă din localitatea Rabapordany, în apropierea granițelor cu Austria și Slovacia, unde vor fi sacrificate 600 de bovine, a anunțat joi, 17 aprilie curent, ministrul ungar al agriculturii, Istvan Nagy, relatează agerpres.ro.

„Autoritățile au prelevat probe de îndată ce a apărut suspiciunea, iar testele de laborator au confirmat infecția în această după-amiază. Ferma a fost izolată imediat”, a scris pe Facebook ministrul menționat.

Pentru a preveni sau a încetini răspândirea virusului, a început vaccinarea tuturor animalelor din respectiva fermă și a fost inițiată concomitent sacrificarea a circa 600 de bovine, care se adaugă altor circa 11 mii sacrificate în perioada scursă de la începutul lunii martie, când a fost detectat primul focar de febră aftoasă.

Acesta este al cincilea focar semnalat în nord-vestul Ungariei, în apropierea granițelor cu Slovacia și Austria. Slovacia este de asemenea afectată de epidemie și la rândul ei a sacrificat mii de bovine, dar în Austria virusul nu a fost descoperit până în prezent. Atât Austria cât și Republica Cehă au înăsprit controalele la frontiere, închizând zeci de puncte de trecere.

Ungaria s-a confruntat ultima dată cu febra aftoasă în urmă cu mai mult de 50 de ani și guvernul de la Budapesta nu exclude posibilitatea ca actuala epidemie să fi fost provocată deliberat cu ajutorul unui virus creat în laborator.

Febra aftoasă se răspândește cu ușurință, chiar și prin vânt și pe distanțe lungi, în principal printre bovine, porcine, oi, capre și bivoli, dar nu prezintă un pericol pentru om.