Fiecare copil merită să aibă o familie în care să crească și să-i fie oferită afecțiune, însă nu toți au parte. În context, astăzi, 9 noiembrie, a fost dat startul unei campanii de sensibilizare și recrutare a asistenților parentali profesioniști, cu genericul „Colorează viața unui copil. Devino asistent parental profesionist”, care se va desfășura până în luna februarie 2022. Evenimentul a fost transmis în direct pe RLIVE.MD și RLIVE TV.

Mai exact, inițiativa se desfășoară sub egida Primăriei Chișinău, în parteneriat cu Sectorul Sinodal Activitatea Socială de Caritate al Mitropoliei Moldovei, fiind realizată de Direcția generală pentru protecția drepturilor copilului.

„Asistența parentală profesionistă este un serviciu specializat, care oferă copiilor îngrijire în familia unui asistent parental profesionist și presupune plasamentul acestora, pentru o perioadă determinată de timp, într-o familie alternativă, în timp ce părinții biologici se confruntă cu anumite probleme”.

Potrivit responsabililor, în prezent, în cadrul Serviciului Asistență Parentală Profesionistă sunt angajate 33 de persoane care educă 36 de copii. În total, de aceste servicii au beneficiat 216 minori. Totodată, la centrele de plasament din subordinea Direcției generale pentru protecția drepturilor copilului se află 124 de copii, care așteaptă să fie încadrați în familii. Fiecare copil, merită să aibă parte de căldura unei familii!

În conformitate cu actele reglatorii, asistenților parentali profesioniști le sunt oferite următoarele indemnizații:

1. Indemnizația unică la plasament pentru un copil:

Cu vârsta până la un an – 7377,40 lei, divizat la 12 luni;
De la un an până la 3 ani – 5533,05 lei, divizat la 12 luni;
De la 3 până la 18 ani – 3688,70 lei, divizat la 12 luni;
Cu dizabilități – indemnizația unică la plasament și indemnizația lunară se majorează cu 30%.

2. Indemnizația lunară pentru întreținerea copilului 1400 lei;

3. Indemnizația unică la împlinirea vârstei de 18 ani – 1000 lei, la împlinirea vârstei de 18 ani;

4. Indemnizație zilnică și de sărbători.

#asistent parental #campanie #copii

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.