Din luna ianuarie, bălțenii vor putea solicita ajutor pentru perioada rece a anului. Marți, 30 noiembrie, mecanismul de acordare a banilor a fost aprobat. Autoritățile locale au decis că două categorii de persoane social vulnerabile vor primi câte 3500 de lei din bugetul local pentru lunile noiembrie, decembrie, ianuarie, februarie și martie, conform nordnews.md.

„În acest context au fost aprobate câteva categorii. Vorbim despre persoanele care au atins vârsta standart de pensionare, a cărei pensie nu depășește 3100 de lei, dar și persoanele cu dizabilitate severă și accentuată fără termen, fără stabilirea mărimii alocației sau pensiei date. Începând cu data de 3 ianuarie 2022 vor fi recepționate cererile din partea cetățenilor care vor dori să beneficieze de această prestație, cu condiția că nu pot benificia de ajutor pentru perioada rece din bugetul din stat”, a declarat Veronica Munteanu, șefa Direcției Asistență Socială și Protecția Familiei Bălți.

Propunerea de a aloca câte 700 de lei lunar, în perioada rece a anului, aparține consilierilor fracțiunii majoritare din primărie. Cristina Craevscaia se arată deranjată de faptul că un candidat la funcția de primar de Bălți își atribuie pe nedrept această inițiativă.

„Cât timp vom tolera această minciună? Aș dori să fac un apel către membrii Comisiei care au examinat mecanismul de acordare a compensațiilor pentru perioada de iarnă. Vă rog să-mi spuneți, doamnă Munteanu, câte propuneri ați primit în mod concret despre creșterea (alocațiilor – notă. red) de la reprezentanții doamnei Tauber și PP „ȘOR”? Au fost careva propuneri pentru perioada rece? -Nu, nici unul. – Mulțumesc, bălțenii trebuie să cunoască despre acest lucru!”, a menționat Cristina Craevscaia-Derenova, consilier municipal.

Menționăm că, la Bălți, alocațiile pentru sezonul rece au fost majorate cu 1000 de lei, până la 3500 de lei. Lunar, compensațiile au crescut de la 500 la 700 de lei.

„Primăria este gata, evident că aceste surse vor fi preconizate la aprobarea bugetului pentru anul 2022 și începând cu 3 ianurie, anul viitor, așteptăm persoanele să vină să depună cerere. Pentru persoanele care au benificiat în sezonul precedent de această compensație locală, nu va fi necesar să se adreseze repetat cu o cerere pentru a solicita și în acest sezon, pentru că aceste cereri vor fi examinate local la toate capitolele și criteriile stabilite de mecanism”, a conchis Veronica Munteanu, șefa Direcției Asistență Socială și Protecția Familiei Bălți.

La Bălți, aproape 5 mii de persoane primesc alocații din partea statului, iar alte peste 1200 din bugetul Primăriei, la inițiativa autorităților locale.

#ajutor financiar #alocatii #balteni #buget de stat #căldură

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.