Răspunde la întrebările care o avantajează, iar când jurnaliștii o asaltează cu întrebări legate de pandemie, criza din sistemul de sănătate și detalii despre procesul de vaccinare, fuge la propriu de la conferințele de presă. Vorbim despre ministra Sănătății, Ala Nemerenco, care limitează accesul presei la informația de interes public și care, mai nou, se supără pe jurnaliști pentru că nu-i acordă întrebările pe subiectul dorit.

S-a întâmplat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă transmisă în direct pe RLIVE.MD și RLIVE TV. Mai exact, după ce a chemat jurnaliștii la sediul Ministerului Sănătății, unde a prezentat informații despre accesul populației la medicamente, Ala Nemerenco s-a arătat deranjată de întrebările mass-mediei cu privire la subiectul vaccinării. Le-a cerut jurnaliștilor să ia cuvântul doar dacă vor să afle mai multe detalii despre medicamente, iar celelalte întrebări să nu le acorde.

„Pe alte subiecte, eu vă rog. Despre alte subiecte, o să vă răspundem ulterior, în alte evenimente de presă… Eu v-am rugat frumos să vă răspund ulterior, noi avem un eveniment de presă, vă rog frumos să ne respectați… Eu vreau totuși să ne întoarcem la subiectul nostru de bază, noi astăzi nu acoperim toate subiectele. Să vorbim despre accesul pacienților, despre ieftinirea medicamentelor, la lista medicamentelor esențiale și cele compensate. La toate celelalte întrebări, eu o să vă răspund ulterior…”, a declarat Nemerenco.

Iar pentru că solicitările din partea jurnaliștilor au fost prea multe, Nemerenco a oferit câteva informații vage despre vaccinarea copiilor de la 12 ani, dar și despre vaccinarea cu a treia doză. Ulterior, a revenit cu aceeași rugăminte.

„Eu am răspuns la cele două întrebări pe care le-ați solicitat suplimentar, însă aceasta este o conferință de presă care este accentuată pe subiectul medicamentelor și celor realizate de către noi. Nu este o conferință de presă despre toate. Dacă nu mai aveți întrebări la subiectul anunțat, vă doresc o zi bună… Îmi pare rău că nu aveți întrebări la medicamente, la prețuri. Eu nu refuz să vă răspund la întrebări, dar am muncit mult, două luni, ca oamenii să aibă acces la medicamente și dumneavoastră nu aveți nici o întrebare la acest subiect”, a mai precizat Nemerenco.

Nemerenco a părăsit în grabă sala de conferințe. Ulterior, mai mulți jurnaliști au anunțat că au de gând să boicoteze și să nu mediatizeze subiectul anunțat la conferința de presă de astăzi.

Realitatea.md amintește că anterior, o situație similară s-a întâmplat și în cadrul unei conferințe de presă a ministrului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, care la fel a refuzat să răspundă la întrebările jurnalinștilor.

#informatii #limitare #Ministerul Sănătății

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.