5 mii de cazuri de violență se află în gestiunea asistenței sociale din întreaga Republică Moldova. Anunțul a fost făcut de ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RliveTV.

Potrivit oficialului, autoritățile au început în 2024 o abordare mult mai fermă și coordonată pentru combaterea violenței domestice, în strânsă colaborare cu poliția și serviciile sociale locale.
Ministrul Buzu a explicat că o creștere a numărului de cazuri raportate la poliție și asistența socială nu indică neapărat o amplificare a fenomenului, ci o creștere a gradului de încredere din partea victimelor.

Potrivit lui, raportarea este primul pas esențial pentru combaterea eficientă a violenței în familie.

„Faptul că numărul cazurilor raportate crește, oricât de bizar ar suna, este un semn pozitiv. Asta înseamnă că există deschidere. Faptul că în Republica Moldova au loc cazuri de violență, dar ele nu sunt raportate la poliție sau asistența socială, nu înseamnă că ele nu există. Prima etapă în rezolvarea acestei probleme este să avem un exercițiu de onestitate. Fiecare caz trebuie să fie raportat, iar poliția și mai ales, asistența socială, trebuie să intervină cu consiliere, cu servicii specializate”, a spus Alexei Buzu.

În prezent, potrivit lui Buzu, asistența socială gestionează circa 5.000 de cazuri active de violență, pentru care sunt oferite servicii de suport, consiliere și protecție. În funcție de gravitatea situației, victimele pot beneficia de adăposturi sigure, consiliere psihologică și asistență juridică.

„În funcție de gravitatea situației, avem case de protecție. Avem și programe de reabilitare pentru agresori. În prezent, avem 5 mii de cazuri de violență în gestiune. Acolo oferim suport, monitorizare. În cazul în care violența este gravă, supraviețuitoarele afectate pot să vină și să locuiască în spații sigure. În Chișinău avem Centrul de Justiție Familială, avem astfel de servicii și în regiuni. Avem servicii pentru copii și mame cu copii, ca să se poată caza și să beneficieze de consiliere psihologică și juridică”, a precizat ministrul Muncii și Protecției Sociale.

Alexei Buzu a mai subliniat că autoritățile continuă să dezvolte rețeaua de centre de protecție și să extindă programele de reabilitare, atât pentru victime, cât și pentru agresori, pentru a rupe cercul violenței și a preveni recidiva.

Victimele violenței în familie pot apela Poliția la numărul 112 sau Linia telefonică de încredere pentru femei și fete – 0 8008 8008.

#Alexei Buzu #rezoomat #violenta

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.