De această dată invitată ediției „Proimobil Vlog cu Olga Gîdilica” a fost prim-vicepreședintele „MAIB” Aliona Stratan.

În cadrul noii ediții de Proimobil Vlog, invitata prim-vicepreședintele „MAIB” Aliona Stratan a vorbit despre rebranding-ul băncii, o strategie bine gândită de promovare și extinderea băncii peste hotarele Republicii Moldova. La fel, Aliona Stratan a mai descris oportunitățile și privilegiile pe care o instituție financiară le oferă clienților săi, precum și cum cea mai mare bancă plănuiește să intre dramatic la un alt nivel împreună cu partenerii săi, printre care se numără și Proimobil.

Despre partenerii MAIB, Aliona Stratan a declarat că în politica băncii există tendința de a face parteneriate cu cei mai buni de pe
piața din Republica Moldova. În special despre Proimobil, prim-vicepreședintele „MAIB” a declarat că sunt unul dintre cei mai de încredere parteneri pe care îi are banca la moment și că într-adevăr se colaborează intensiv cu Proimobil, din acest parteneriat, Aliona Stratan spune că MAIB primește reacții care îi face să devină și ei mai buni îmbunătățindu-și serviciile și viteza de activitate.

Aliona Stratan mai povestește că la ora actuală, fiecare a treia persoană care accesează un credit alege să o facă de la MAIB. Totodată, prim-vicepreședintele MAIB mai spune și despre piața imobiliară, văzută din perspectiva creditelor ipotecare care devin tot mai populare, ceea ce demonstrează că o bună parte din cetățenii noștri doresc să-și creeze o legătură cu Republica Moldova, ceea ce este un indice îmbucurător.

Spre încheiere, Aliona Stratan a vorbit și despre careva pronosticuri generale pentru anul 2022, care în opinia sa va fi unul marcat de o tendință și mai mare a populației spre digitalizare atât a serviciilor cât și a locurilor de muncă în sine.

Primarii din nordul țării au participat vineri, la Guvern, la prima rundă de consultări privind investițiile de care vor putea beneficia localitățile care aleg amalgamarea voluntară. Discuțiile au vizat modul în care vor fi acordate stimulentele financiare, pregătirea proiectelor și domeniile în care vor putea fi făcute investiții.

Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, și ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, le-au prezentat primarilor mecanismul prin care va fi acordat stimulentul destinat dezvoltării infrastructurii.

Acesta prevede 3.000 de lei pentru fiecare locuitor al localităților amalgamate. Banii vor fi gestionați de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale prin intermediul Agențiilor de Dezvoltare Regională, iar primele alocări sunt planificate pentru începutul anului 2027.

Primarii au discutat și despre proiectele care ar putea fi finanțate. Printre acestea se numără lucrări la drumurile locale, sisteme de alimentare cu apă și canalizare, iluminat public, eficiența energetică a clădirilor, dar și investiții în școli, instituții medicale, cultură, servicii sociale, gestionarea deșeurilor și amenajarea spațiilor publice.

Reprezentanții Guvernului le-au transmis primarilor că proiectele trebuie să pornească de la problemele reale ale oamenilor și să aducă beneficii cât mai multor locuitori. Autoritățile locale sunt îndemnate să discute cu cetățenii și să stabilească împreună prioritățile.

Alexei Buzua subliniat că pentru realizarea unor proiecte importante este nevoie de echipe bine pregătite în primării, proiecte bine elaborate și capacitate de cofinanțare și implementare.

„Unica noastră șansă să dezvoltăm localitățile noastre, să eliminăm inegalitățile, este să avem proiecte mari, iar proiectele mari vin acolo unde există capacități”, a declarat Buzu.

La rândul său, ministrul Vladimir Bolea a spus că investițiile vor fi orientate în special spre dezvoltarea drumurilor și extinderea sistemelor de apă și canalizare.

„Nu există sate importante și sate lipsite de importanță, toate sunt satele Republicii Moldova, în toate locuiesc cetățenii noștri”, a declarat ministrul.

Consultările vor continua și cu primarii din celelalte regiuni ale țării. Guvernul susține că întâlnirile vor permite autorităților locale să clarifice condițiile de finanțare și să pregătească din timp proiectele.

Pentru localitățile care aleg amalgamarea voluntară, Guvernul a anunțat un pachet de stimulente estimat la 6,5 miliarde de lei, care include sprijin pentru pregătirea procesului de amalgamare, dezvoltarea infrastructurii și consolidarea capacității administrative.