Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

VIDEO „Am auzit speculații…”. Igor Grosu confirmă că Moldova va investi în producția dronelor

10 Oct. 2026, 09:55
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Victoria Laur
10 Oct. 2026, 09:55 // Actualitate //  Victoria Laur

Legislația Republicii Moldova urmează să fie modificată pentru a permite desfășurarea activităților de producere a dronelor. Anunțul a fost făcut de președintele Parlamentului, Igor Grosu.

Potrivit oficialului, modificările legislative ar urma să creeze cadrul necesar pentru dezvoltarea unei astfel de activități, în primul rând pentru a acoperi necesitățile interne ale țării, nu pentru export, scrie IPN. Șeful Legislativului a explicat în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” că în prezent, cadrul legal nu permite desfășurarea unor asemenea activități de producție, iar Parlamentul va trebui să intervină pentru a elimina această restricție.

„Avem astfel de planuri. Și aici va fi rolul Parlamentului pentru a modifica legislația pentru a permite desfășurarea unor astfel de activități economice, de producere. Acum legislația nu permite acest lucru”, a precizat speakerul.

Președintele Parlamentului a mai spus că intenția de a dezvolta producția de drone are drept scop asigurarea necesităților Republicii Moldova.

„Dar asta o vom face pentru noi, pentru a ne asigura necesitățile noastre. Am auzit speculații că vom produce drone ca să le exportăm. Noi de ne-am asigura nouă necesitățile”, a mai spus președintele Parlamentului.

Totodată, șeful Legislativului a menționat că utilizarea dronelor nu se limitează la domeniul apărării. Potrivit lui, asemenea echipamente pot fi folosite de autorități în situații excepționale, în agricultură și în alte sectoare ale economiei.

„Și aici nu e vorba doar de partea de apărare. Aceste lucruri sunt folosite și în situații excepționale, atunci când trebuie să survolezi un spațiu pentru a descoperi unde s-a pierdut un cetățean sau unde a avut loc un accident rutier. În agricultură pot fi folosite drone și în multe alte domenii”, a punctat Igor Grosu.

Președintele Parlamentului a mai relatat că, în opinia sa, dronele care survolează spațiul aerian al Moldovei nu sunt rătăcite. În același timp, din spusele sale, România și Ucraina ne oferă sprijin, pentru a monitoriza spațiul aerian național.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.