Potrivit Ambasadoarei Republicii Moldova în Suedia, Finlanda, Norvegia și Islanda, Liliana Guțan, Moldova este văzută în Nord cu mare respect, dar și cu nostalgie. Declarațiile au fost făcute de către diplomată în cadrul reuniunii diplomației de la Chișinău.

„Republica Moldova la Stockholm este văzută cu nostalgie pentru că suedezii fac legătura între conexiunea istorică, când unul din regi a trăit timp de 4 ani în Moldova și în acești 4 ani Regatul Suediei a fost guvernat din Moldova. Și doi, suntem văzuți cu respect. Cu respect pentru efortul țării mici cu inimă mare. ei știu foarte bine câte sacrificii am făcut noi ca popor, cât de abili am fost ca guvern și cât de bravo suntem în menținerea crizelor cotidiene”, a declarat Ambasadoarea.

Totodată, Liliana Guțan a menționat că Norvegia este partenerul numărul unu în calitate de asistență financiară. Ei ne-au oferit un buget de circa 7 miliarde, iar acum urmează să lucră la capitalizare.

De asemenea, Islanda este cea mai interesată în implementarea proiectelor geotermale în Republica Moldova.

Amintim că, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) a organizat în perioada 16 – 17 august 2023, reuniunea ambasadorilor Republicii Moldova.

Evenimentul a avut drept scop examinarea chestiunilor legate de realizarea politicii externe a Republicii Moldova și stabilirea unor noi sarcini şi priorități pe termen scurt și mediu, aprecierea activității misiunilor diplomatice şi sporirii eficienței acestora. În cadrul reuniunii au fost, de asemenea, examinate chestiuni legate de evoluția relațiilor internaționale din ultima perioadă, inclusiv progresul Republicii Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană, informează reprezentanții MAEIE.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ambasadoare #Liliana Gutan #Ministerul de Externe

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.