Universitatea de Stat din Moldova în parteneriat cu Ambasada Japoniei la Chișinău a inaugurat marți, 14 mai, Laboratorul de digitalizare a fondului de carte al Bibliotecii USM, dotat cu echipament de transcriere în format digital a volumelor de cărți, lucrărilor științifice și a manuscriselor din colecția Bibliotecii Centrale și alte opere. Echipamentele pentru scanarea cărților și gestionarea datelor în valoare de peste 70.800 de dolari SUA, fac parte din Programul de Granturi în domeniul culturii „Kusanone”, oferit de Guvernul Japoniei.

La evenimentul de inaugurare au fost prezenți rectorul USM, Igor Șarov, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Japoniei în Republica Moldova, E.S. Yamada Yoichiro, prorectorul pentru digitalizare a USM, Sergiu Corlat și șefa Bibliotecii USM, Lilia Dogoter.

„Am auzit multe despre excelența profesorilor moldoveni și genialitatea studenților acestora, sunt bucuros și mândru că Japonia a putut contribui la digitalizarea Universității de Stat din Moldova, care este emblema cercetărilor academice și a învățământului superior din Republica Moldova. Sper că cooperarea interuniversitară Japonia – Republica Moldova va spori și se va extinde pe măsură ce țara se apropie de Uniunea Europeană”, a declarat ambasadorul Japoniei în Republica Moldova, E.S. Yamada Yoichiro.

La rândul său, rectorul Universității de Stat din Moldova, Igor Șarov a mulțumit Guvernului nipon și Ambasadei Japoniei la Chișinău pentru încrederea în capacitatea USM de a dezvolta Proiectul de digitalizare, ce vine să complementeze și să arate rolul universității într-o lume a dezvoltării și a digitalizării.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Proiectul este finanțat de Guvernul Japoniei, în urma căruia a fost oferit pentru USM un grant în valoare de 70,814 dolari SUA, în cadrul Programului de Granturi în domeniul culturii „Kusanone”.

#Ambasada Japoniei #digitalizare #Igor Șarov #USM

Deputata Olga Ursu, membră a partidului Mișcarea Alternativa Națională, a mers marți în mai multe localități din nordul țării pentru a vedea situația de pe râul Nistru. Parlamentara a atras atenția asupra nivelului scăzut al apei și a cerut implicarea urgentă a autorităților responsabile de gestionarea crizei.

„Comisia parlamentară pentru mediu trebuie să fie urgent aici, la fața locului. Centrul Național de Management al Crizelor și Consiliul Național de Securitate trebuie să se implice. Este vorba despre securitatea întregii țări și nu depinde de Chișinău, așa cum vor unii să invoce, dar de securitatea statului la cel mai înalt nivel”, a declarat Olga Ursu marți, 29 septembrie.

Deputata a calificat situația observată în mai multe zone ale Nistrului drept „catastrofală”.

Amintim că Republica Moldova se confruntă în această perioadă cu o criză hidrologică fără precedent. În acest context, autoritățile au instituit, începând cu 26 septembrie, stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic pentru o perioadă de 60 de zile.

Pe Nistru, Serviciul Hidrometeorologic de Stat a emis Cod Roșu pentru sectorul Naslavcea-Camenca. În unele zone, debitul râului a scăzut la doar 10-15% din valorile normale, iar stația de captare din Chișinău este considerată de Ministerul Mediului unul dintre cele mai vulnerabile puncte în actuala situație.

O problemă majoră o reprezintă și nivelul critic al lacului de acumulare Novodnistrovsk din Ucraina, unde volumul de apă a scăzut cu peste 10 metri.

Situația este dificilă și pe râul Prut, unde nivelul lacului de acumulare Costești-Stânca a scăzut cu 1,28 metri într-o singură lună, iar debitul evacuat a fost redus la 14 metri cubi pe secundă. Potrivit autorităților, dacă nivelul apei va mai scădea cu 72 de centimetri, există riscul ca evacuarea acesteia să nu mai fie posibilă din punct de vedere tehnic. În acest caz, ar putea fi afectată aprovizionarea cu apă a mai multor raioane dependente de această sursă, printre care Ungheni, Cahul, Cantemir, Glodeni, Fălești și Leova.