Aderarea Poloniei la Uniunea Europeană, urmare a unui referendum, a prevenit exodul populației. Declarația aparține șefului misiunii diplomatice a Varșoviei la Chișinău, Tomasz Kobzdej.

Oficialul a vorbit în cadrul emisiunii „Территория свободы” cu Lilia Burakovski, despre soluțiile pe care le-a implementat Polonia, pentru a nu pierde intelectualitatea și a evita migrația masivă a specialiștilor calificați peste hotare.

„A fost o problemă mare, un număr mare de specialiști au părăsit țara, dar aderarea țării la UE a ajutat la soluționarea problemei. Proiectele europene au contribuit la dezvoltarea economiei. Datorită oportunităților apărute după aderarea la piața unică, am observat un număr foarte mare de persoane care s-au întors, care preferă să lucreze pentru țară și în țară”, a menționat ambasadorul Kobzdej.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Diplomatul a vorbit și despre referendumul privind aderarea Poloniei la Uniunea Europeană. Conform lui, atunci prezidența la secțiile de votare a fost de circa 58,8%, iar pentru a-l valida era nevoie de 50%.

Polonia a devenit una dintre cele mai bune dintre cele nouă țări care aderat la Uniunea Europeană în 2024, potrivit Lisa.md. Varșovia a profitat de oportunitățile pe care le-a adus UE, a crescut cu 293 de milioane de euro volumul investițiilor străini, iar timp de 20 de ani a primit 245,5 miliarde de euro de la aceasta.

#aderare #ambasador #Moldova #Polonia #UE

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.