Embargo-urile Federației Ruse aplicate vinurilor moldovenești în 2006 și 2013 au dus la scăderea semnificativă a exporturilor și la falimentarea parțială a ramurii. Declarația aparține secretarului de stat al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, Andrian Digolean, și a fost făcută în cadrul dezbaterii publice la tema „Partea proastă și partea bună a embargourilor rusești”, organizată de Agenția de presă IPN.

Potrivit oficialului, embargoul impus de Federația Rusă în 2006 asupra vinurilor moldovenești a avut un impact devastator asupra sectorului vinicol al Republicii Moldova.

„În anul 2006 exportul a scăzut cu 63% față de 2005. Pierderile erau între 300 și 500 de milioane de dolari. Din 2008 până în 2013 vinificatorii din Republica Moldova au încercat să revină pe piața din Federația Rusă. Rusia a expediat misiuni care verificau calitatea vinurilor și pas cu pas companiile noastre reintrau pe piața din Rusia, dar este adevărat că acest acces era selectiv”, a spus Andrian Digolean.

Secretarul de stat a subliniat faptul că, încă din 2006, embargoul a demonstrat necesitatea diversificării piețelor de desfacere pentru vinurile moldovenești.

„Pentru orice business cel mai important este să ai reguli clare de joc. Atât timp cât nu există predictibilitate, nu poți face afaceri. În acea perioadă multe companii au falimentat, estimativ în jur de 25%”, a mai spus secretarul de stat al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.

Al doilea embargo asupra vinurilor moldovenești a fost impus de Federația Rusă în anul 2013, cu puțin timp înainte de parafarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. În aceste condiții, UE a oferit un sprijin semnificativ sectorului vinicol moldovenesc.

„La 1 ianuarie 2014 Bruxelles-ul a liberalizat total exportul de vinuri moldovenești pe piața din UE. Dar sectorul vitivinicol și-a făcut primele lecții încă în 201313 sectorul, producătorii s-au convins că doar activând pot reuși sub un singur brand de țară. Atunci a fost creat Oficiul Național al Viei și Vinului cu brand-ul național de țară Vinul Moldovei”, a precizat Andrian Digolean.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dezbaterea publică la tema „Partea proastă și partea bună a embargourilor rusești” este organizată de către Agenția de presă IPN, în cadrul proiectului „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Proiectul este susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.

#Andrian Digolean #embargou #Federatia Rusa #vinuri moldovenesti

Mii de elevi și profesori au ieșit miercuri în stradă în toată Grecia, cerând finanțare mai mare de la stat pentru educație, condiții mai bune în școli și clase mai puțin aglomerate, în semn de solidaritate cu protestatarii din alte țări europene.

Aproximativ 10.000 de manifestanți, printre care elevi și studenți, au participat la un protest pașnic în centrul Atenei și în suburbiile capitalei, a anunțat poliția. Alte persoane au luat parte la manifestații organizate în orașe din întreaga țară, exprimându-și solidaritatea cu protestele tot mai ample din Franța și din alte state europene, declanșate de creșterea accelerată a costului vieții și de ceea ce manifestanții au descris drept degradarea condițiilor din școli, potrivit Reuters.

Protestele sporesc presiunea asupra guvernului de centru-dreapta condus de premierul Kyriakos Mitsotakis, care se confruntă cu alegeri la jumătatea anului 2027, în condițiile în care grecii se luptă cu salarii stagnante, chirii ridicate și costuri tot mai mari ale energiei, la ani de la criza datoriilor care a afectat țara.

„Din Grecia până în Franța, vrem educație publică și gratuită”, au scandat protestatarii adunați în fața Parlamentului. Studenții instalaseră corturi în Piața Syntagma, din centrul Atenei, și organizaseră un protest pe timpul nopții, înaintea marșului de miercuri.

Activitatea școlilor publice și a spitalelor a fost perturbată, după ce unii învățători și medici au intrat în grevă, protestând față de salarii și lipsa de personal. Ministrul Educației, Sofia Zacharaki, a declarat înaintea manifestațiilor că ia în considerare revendicările elevilor și studenților. Ea a recunoscut că prețurile locuințelor pun presiune asupra gospodăriilor din Grecia și a precizat că sunt în desfășurare proiecte în valoare de peste 733 de milioane de euro, care vizează construirea de noi cămine studențești și modernizarea infrastructurii.

Grecia și-a revenit după criza datoriilor din perioada 2009-2018, când salariile și cheltuielile pentru educație au fost reduse în cadrul măsurilor de austeritate adoptate în schimbul a trei pachete internaționale de asistență financiară, în valoare totală de aproximativ 290 de miliarde de euro. Salariile au crescut de atunci, însă puterea de cumpărare reală a multor greci rămâne printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană și a fost afectată din nou de inflația în creștere și de scumpirea puternică a carburanților, pe fondul războiului din Iran.

Salariul mediu lunar, de 1.500 de euro (1.685 de dolari), a rămas la nivelul din 2009, iar chiriile în creștere vertiginoasă au făcut ca mulți tineri greci să nu își mai permită să locuiască în orașe.

Este foarte greu să supraviețuiești aici. Chiriile sunt foarte mari, iar locuințele sunt foarte mici. Părinții noștri nu reușesc să facă față cheltuielilor cu chiria, electricitatea și viața noastră aici”, a declarat Georgia Foukidou, o studentă în vârstă de 21 de ani, care a participat la protestul din Atena.