În comunele Parcova și Zăbriceni, locuitorii vor învăța cum să protejeze mai bine apa – una dintre cele mai prețioase resurse. Sub sloganul „Natura nu ne cere să fim geniali, e suficient să fim raționali”, a fost lansată campania de informare și educare ecologică. Inițiativa își propune să crească nivelul de conștientizare privind utilizarea rațională a apei și să încurajeze accesul echitabil la servicii sigure de alimentare cu apă și canalizare.

Prin activitățile programate, comunitățile vor fi mai bine pregătite să adopte un comportament responsabil față de schimbările climatice. Campania include sesiuni de instruire, concursuri comunitare și acțiuni de salubrizare.Apă potabilă pentru satele Parcova și Zăbriceni

„Am fost conectată, fără plată. Sunt o pensionară de 75 de ani. Ce-aș face eu la 75 de ani fără apă? Fântânile seacă din cauza fenomenelor climaterice. Sunt foarte mulțumită”, susține Natalia, beneficiară.

„Apa este de calitate bună și o folosim zilnic. Mai ales că în sat au secat multe fântâni. Ne-am bucurat de sistemul de apeduct. Apa e bună și curată”, spun Ana și Galina, beneficiare.

„Instituțiile și familiile social-vulnerabile nu au plătit niciun bănuț. La moment, au apă potabilă curgătoare și sănătatea le este protejată, folosind această apă potabilă”, a declarat Marcel Snegur, primar, com. Parcova.

„Deja 22 de gospodării, care au fost conectate la rețeaua centrală. Aici e beneficiul. familiile care fac parte din grupul social vulnerabil le-a fost mai ușor. Un suport. AU acces la apă potabilă, direct din ogradă”, afirmă Gheorghe Cecan, manager proiect, AO „Moștenitorii”.

Pe lângă prezentarea proiectului, a mai fost lansat un ghid de utilizare rațională a apei, care va ajunge în fiecare gospodărie. Primăriile au primit și utilaje în valoare de trei mii de euro pentru întreținerea sistemului.

„E mare importanță, pentru comunitatea noastră. Vedeți, cum e timpul. Fântânile seacă, avem criză de apă, dar apeductul e de mare folos, pentru noi”, crede Natalia, beneficiară.

„E ajutor la conectare, a 16 gospodării și 2 instituții locale, din sat și ajutor tehnic și echipamente tehnice”, a menționat Marcel Stînca, administrator Î.M. „Servicii Zăbriceni-Onești”.

„Sunt primordiale, aceste proiecte, aș zice, pentru că noi tindem spre Uniunea Europeană, dar acolo serviciile: apeduct, canalizare, iluminat public stradal, drumuri și gazificare, sunt prioritare”, susține Valentina Derevenciuc, primar, com. Zăbriceni.

„La moment, avem desfășurarea conectării instituțiilor publice, șase instituții la rețeaua de canalizare, aici, în localitate”, a conchis Gheorghe Cecan, manager proiect, AO „Moștenitorii”.

Evenimentele fac parte din cadrul proiectului ”Apă de calitate pentru trai și sănătate”, implementată de AO„ Moștenitorii”, parte a programului „EU4Moldova: Comunități Locale”, finanțat de Uniunea Europeană, guvernele Germaniei, Austriei și Poloniei și implementat de GIZ, ADA și SFPL în Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#AO „Moștenitorii”#EU4Moldova

Fostul șef al Direcției nr. 5 a Inspectoratului Național de Investigații, Valeriu Cojocaru, și foștii ofițeri Sergiu Balan, Eugeniu Bîrcă, Gheorghe Solomon și Andrei Ținica au fost găsiți vinovați de încălcarea inviolabilității vieții personale și violarea dreptului la secretul corespondenței.

Potrivit Procuraturii Anticorupție , în perioada 2017–2018, Valeriu Cojocaru ar fi organizat prezentarea unor date neveridice despre pretinse acțiuni de pregătire a unor dezordini în masă. La indicația și sub controlul acestuia, ofițerii Vladimir Bordian, Balan, Ținica, Bîrca Eugeniu, Apostol, Solomon și Papuc ar fi prezentat procurorilor rapoarte în baza cărora au fost solicitate măsuri speciale de investigații.

Acestea au inclus interceptarea și înregistrarea comunicațiilor, urmărirea vizuală, colectarea informațiilor de la furnizorii de servicii de comunicații electronice și documentarea cu ajutorul mijloacelor tehnice. Printre persoanele vizate s-au numărat activiști civici, jurnaliști, membri ai unor partide politice și reprezentanți ai societății civile.

În materialele dosarului apar, între alții, Vladislav Gribincea, Ruslan Verbițchi, Mihail Tomacinschi, Nicolae Gîrbu, Sergiu Tofilat, Chiril Moțpan, Dan Perciun, Dinu Plîngău, Igor Grosu, Vladimir Bolea și Oazu Nantoi. Potrivit procurorilor, legătura dintre autorii comentariilor online și persoanele supuse ulterior măsurilor speciale de investigații nu a fost demonstrată prin probe.

În cadrul procesului, 14 părți vătămate au susținut acțiunile civile. Instanța le-a admis parțial și a dispus încasarea, în mod solidar, de la inculpați a unor despăgubiri de 35–40 de mii de lei pentru fiecare persoană, pentru prejudiciul moral cauzat. În total, suma se ridică la 495 de mii de lei.

Sentința poate fi contestată cu apel la Curtea de Apel Centru în termen de 15 zile.

Scandalul interceptărilor a început încă în luna iunie 2019, atunci când portalul de investigaţie RISE Moldova a dezvăluit, într-un articol intitulat „Ministerul Interceptărilor”, că sub guvernarea democrată mai mulți politicieni, jurnaliști și reprezentanți ai unor organizații neguvernamentale fuseseră interceptați și filați.

Sub lupa procurorilor și a polițiștilor ar fi ajuns 52 de persoane. Pe lângă interceptarea convorbirilor telefonice, unora le-a fost monitorizată și viața privată. În locuințe le-au fost instalate microfoane și camere video. Potrivit investigației RISE Moldova, operațiunea de interceptare și filare a opozanților guvernării democrate s-a derulat cu pretinsa acoperire procedurală a trei dosare penale pornite pe baza unor mesaje pe Facebook sau declarații din conferințe de presă.