Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii a venit azi la lansarea unei linii de metrou din Londra, care îi poartă numele. Apariția sa a fost una surpriză, informează Reuters. Alături de regină au fost și fiul ei Edward şi prim-ministru britanic Boris Johnson.

Aceasta este cea mai recentă ieşire publică pentru monarhul în vârstă de 96 de ani care, în pofida faptului că nu a rostit discursul în Parlament săptămâna trecută din cauza unor problemele de mobilitate, a participat de două ori la un spectacol ecvestru la reşedinţa sa de la Castelul Windsor în ultimele zile.

„Într-o evoluţie fericită, Majestatea Sa Regina participă la evenimentul de azi care marchează finalizarea liniei ‘Elizabeth”’, a declarat o purtătoare de cuvânt a Palatului Buckingham, scrie Agerpre.

Acest proiect feroviar de 24 de miliarde de dolari trebuia inițial inaugurat în decembrie 2018, însă a fost amânat de mai multe ori din cauza unor probleme la sistemele de testare şi semnalizare de siguranța, chiar înainte de începutul pandemiei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Londra #METRO #Regina Elisabeta a II-a

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.