„Gagauz dili” este limba vorbită de poporul găgăuz și aparține subgrupului oguz al limbilor turcice. Pe glob locuiesc aproximativ 180 de mii de vorbitori ai acestei limbi, cei mai mulți dintre ei fiind în Republica Moldova.

Însăși noțiunea de „găgăuz” dar și denumirea limbii, nu erau cunoscute până la sfârșitul secolului XIX, când savantul și cercetătorul rus Valentin Moșkov a organizat mai multe expediții și a scris publicații despre un popor care se numește găgăuz.

Doctorul în filologie, Vitalii Sîrf, spune că în limba găgăuză doar 15-20 la sută din cuvinte au fost preluate din arabă și persană, restul fiind de origine turcică, romană și slavonă.

La început, limba găgăuză nu avea formă scrisă, alfabetul fiind adoptat abia în anul 1957, cu grafia chirilică. La începutul anilor ’90 ai secolului trecut, limba găgăuză a fost transferată la alfabetul latin, deoarece intelectualitatea a considerat că grafia latină reflectă mai bine specificul acestei limbi.

În 2018, Adunarea Populară a Găgăuziei a adoptat Legea cu privire la extinderea domeniului de aplicare a limbii găgăuze, care obligă oficialii autonomiei să cunoască limba găgăuză.

În anul 2010, Organizația Națiunilor Unite a declarat limba găgăuză ca fiind o limbă pe cale de dispariție.

Vitalii Sîrf, doctor în științe filologice: „Limba turcă, să spunem osmano-turcă de pe timpuri și limba găgăuză sunt diferite și procesul de separare a început pe teritoriul Balcanilor. Acolo, pe teritoriul Balcanilor s-au creat mai multe condiții, nu doar etnografice, dar și cele ce au influențat construcția propozițiilor, lexicul. A fost influențată și fonetica, adică tonalitatea, ritmul vorbirii diferă absolut de limba turcă”.

Ecaterina Jecova, fost deputat al Adunării Populare, co-autor al proiectului de lege locală: „În Legea cu privire la extinderea domeniului de aplicare a limbii găgăuze sunt prevăzute mai multe măsuri concrete: două discipline în clasele primare trebuie se fie predate în limba găgăuză; aleșii Adunării Populare, dar și membrii Comitetului executiv trebuie să cunoască limba găgăuză”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului „Gagauzia Dialogue”, implementat de CMI – Fundația pentru pace Martti Ahtisaari și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate în materiale aparțin autorilor și nu reprezintă pozițiile CMI sau ale Suediei.

#Gagauzia #istorie #limba #popor

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.