„Gagauz dili” este limba vorbită de poporul găgăuz și aparține subgrupului oguz al limbilor turcice. Pe glob locuiesc aproximativ 180 de mii de vorbitori ai acestei limbi, cei mai mulți dintre ei fiind în Republica Moldova.

Însăși noțiunea de „găgăuz” dar și denumirea limbii, nu erau cunoscute până la sfârșitul secolului XIX, când savantul și cercetătorul rus Valentin Moșkov a organizat mai multe expediții și a scris publicații despre un popor care se numește găgăuz.

Doctorul în filologie, Vitalii Sîrf, spune că în limba găgăuză doar 15-20 la sută din cuvinte au fost preluate din arabă și persană, restul fiind de origine turcică, romană și slavonă.

La început, limba găgăuză nu avea formă scrisă, alfabetul fiind adoptat abia în anul 1957, cu grafia chirilică. La începutul anilor ’90 ai secolului trecut, limba găgăuză a fost transferată la alfabetul latin, deoarece intelectualitatea a considerat că grafia latină reflectă mai bine specificul acestei limbi.

În 2018, Adunarea Populară a Găgăuziei a adoptat Legea cu privire la extinderea domeniului de aplicare a limbii găgăuze, care obligă oficialii autonomiei să cunoască limba găgăuză.

În anul 2010, Organizația Națiunilor Unite a declarat limba găgăuză ca fiind o limbă pe cale de dispariție.

Vitalii Sîrf, doctor în științe filologice: „Limba turcă, să spunem osmano-turcă de pe timpuri și limba găgăuză sunt diferite și procesul de separare a început pe teritoriul Balcanilor. Acolo, pe teritoriul Balcanilor s-au creat mai multe condiții, nu doar etnografice, dar și cele ce au influențat construcția propozițiilor, lexicul. A fost influențată și fonetica, adică tonalitatea, ritmul vorbirii diferă absolut de limba turcă”.

Ecaterina Jecova, fost deputat al Adunării Populare, co-autor al proiectului de lege locală: „În Legea cu privire la extinderea domeniului de aplicare a limbii găgăuze sunt prevăzute mai multe măsuri concrete: două discipline în clasele primare trebuie se fie predate în limba găgăuză; aleșii Adunării Populare, dar și membrii Comitetului executiv trebuie să cunoască limba găgăuză”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului „Gagauzia Dialogue”, implementat de CMI – Fundația pentru pace Martti Ahtisaari și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate în materiale aparțin autorilor și nu reprezintă pozițiile CMI sau ale Suediei.

#Gagauzia #istorie #limba #popor

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.