Arbori de platan și castan au fost defrișați ilegal în Capitală, în apropiere de Academia de Studii Europene din Moldova (ASEM). Anunțul a fost făcut de Tudor Gîrbu, administrator interimar Î.M. „Asociația de gospodărire a spațiilor verzi.

Potrivit lui, urmare a celor constatate, echipa Î.M. „Spaţii Verzi” s-a deplasat la faţa locului, iar ulterior cazul a fost remis către Inspectoratul pentru Protecţia Mediului Chişinău, care urmează să stabilească prejudiciul şi să înainteze contravenientului, amenda corespunzătoare, sau alte amenzi prevăzute de legislaţie.

„Am fost de 3 ori la fața locului, de fiecare dată nu am identificat acolo pe nimeni din proprietari, dar oricum am expediat demersurile corespunzătoare către Inspectoratul de Mediu și poliția de sector. Deci, vor fi întreprinse măsuri în legătură cu prevederile legale.

Noi vom solicita la maxim să fie achitate acele prejudicii care au fost cauzate. Au fost defrișați doi arbori de platan și un castan. Deja vedem ce face inspecția de mediu pentru că ei aplică sancțiunea respectivă.

Am dat și prescripție unui paznic ca să transmită proprietarului, pentru că sunt mai mulți co-proprietari. Cred că vom interveni ca să fie suspendat actul care a fost emis pentru reconstrucție sau pentru extindere, pentru că probabil ei doresc să se extindă cu terasa.

Planificăm să plantăm alți pomi în locul arborilor care au fost defrișați”, a declarat Tudor Gîrbu.

În context, primarul Capitalei Ion Ceban a rugat ca serviciile municipale să monitorizeze toate procesele şi lucrările care se desfăşoară în oraş. El a precizat că în următoarele două săptămâni, responsabilii din cadrul Primăriei Chişinău să efectueze raiduri prin oraș.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#arbori #Chisinau #defrișare ilegală #spatii verzi

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.