Schimbările climatice provoacă migrația unor specii de plante și copaci spre zone mai temperate. Odată cu deșertificarea care se manifestă mai ales în zona de sud a Republicii Moldova, unele specii dispar din păduri și sunt înlocuite cu alte forme de vegetație. Afirmația aparține Iulianei Cantaragiu, consilieră în domeniul protecției mediului și schimbărilor climatice a Președinției.

Prezentă în cadrul emisiunii „Consens Național” de la Rlive TV, ea a afirmat că seceta și canicula afectează creșterea multor copaci lăsând loc pentru specii mai puțin pretențioase precum salcâmul sau oțetarul.

„Cercetătorii au stabilit o migrațiune a unor specii de arbori spre nord. Fagul este un arbore care nu mai rezistă nici măcar în zona de centru a țării, el se usucă. Asta se observă mai ales în rezervația Plaiul Fagului. Sunt afectate și anumite specii de stejar, dar avem altă formă care s-a aclimatizat foarte bine la noile condiții climatice, este mai rezistentă la temperaturile ridicate”, a menționat Iuliana Cantaragiu.

Un alt pericol pentru păduri sunt incendiile care se pot extinde pe arii mari de vegetație. Dumitru Vieru, șef adjunct al Direcției prevenție a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență a declarat că plantațiile noi de arbori sunt cele mai afectate de foc.

„Pădurile tinere sunt mai vulnerabile la incendii din cauza vegetației uscate de la rădăcina copacilor care sporește riscul de aprindere. O altă cauză sunt miriștile care pot conduce la răspândirea focului spre pădurile tinere. Un astfel de incendiu s-a produs în luna iulie la Cahul unde au ars aproximativ zece hectare de pădure tânără”, a spus Dumitru Vieru.

În primele șase luni ale anului au avut loc 2395 de incendii de vegetație care au afectat aproape cinci mii de hectare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#arbori #Consens national #incendii de vegetatie #schimbari climatice

Creștinii ortodocși de rit vechi sărbătoresc înălțarea sfintei Cruci. Evenimentul comemorează descoperirea crucii lui Hristos în Golgota, în anul 326, de către împărăteasa Elena, mama împăratului Constantin cel Mare. Conform credințelor bisericești, acest moment a adus speranță și mântuire și simbolizează victoria asupra păcatului și morții.

Legenda spune că împărăteasa Elena a descoperit trei cruci pe dealul Golgotei, după ce a organizat săpături. După ce o femeie bolnavă s-a atins de una dintre ele, s-a considerat că anume aceea era crucea Mântuitorului.

De înălțarea sfintei Cruci, creștinii țin post strict, renunță la carne, brânzeturi și ouă, în semn de recunoștință și solidaritate cu suferința lui Hristos. Aceștia se roagă pentru sănătate, pace și binecuvântare în viața lor.

În unele regiuni, de pomi se atârnă busuioc sfințit în formă de cruce, pentru a asigura roada și a atrage belșug. Unii oameni cred că trebuie sfințite monede și ținute lângă o cruciuliță, în portofel, pentru a aduce belșug și spor la muncă.

De Înălţarea Sfintei Cruci, în tradiția populară, se adună frunze de busuioc, mentă, cimbru, care se consideră plante magice și se sfințesc la biserică pentru a alina durerea. Busuiocul se pune în vasele cu apă pentru păsări pentru a le ocroti. Se face un ritual şi pentru pomii care nu rodesc: se agață de ramurile acestora cruci făcute din busuioc sfințit.

Tot de Ziua Crucii începe culesul viilor, se bat nucii, iar din păduri se adună ramuri de alun. Se spune că în ziua de Înălțarea Sfintei Cruci se termină vara şi începe cu adevărat toamna. În popor se zice că dacă tună în aceasta zi, va fi o toamnă lungă, iar dacă trece un cârd de ciori, va cădea bruma.

Obiceiurile populare mai spun că șerpii și alte reptile încep să se ascundă în subteran începând cu ziua Înălțării Sfintei Cruci.