Magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana s-au pronunțat astăzi pe marginea solicitării depuse de procurorul de caz, Victor Furtună care a cerut prelungirea arestului cu încă 30 de zile pe numele procurorului general suspendat al țării, Alexandr Stoianoglo. Astfel, cel din urmă mai rămâne în arest la domiciliu pentru încă 30 de zile.

La ieşirea din sala de judecată, procurorul Victor Furtună a făcut și câteva declarații pentru presă.

„A fost admis prin totalitate demersul procurorului, adică al meu și a fost prelungită măsura preventivă de arest la domiciliu pe un termen de 30 de zile în privința lui Alexandr Stoianoglo, procuror general suspendat. Sunt mai multe riscuri pe care le-am enunțat, printre care riscul de a împiedica buna desfășurare a justiției, riscul de a se ascunde, riscul ca punerea persoanei în libertate să provoace dezordine în masă”.

„Prevederile legii spun că în situația în care persoana încalcă măsura preventivă anterioară, eu ca procuror am dreptul să vin cu un demers prin care să solicit înlocuirea unei măsuri preventive cu una mai aspră, cum ar fi arestarea preventivă”, a mai adăugat Victor Furtună.

Potrivit lui Furtună, dacă ar fi fost constatat că Alexandr Stoianoglo a încălcat măsura preventivă, ar fi înaintat demersul respectiv.

„Nu am făcut-o deoarece măsură a fost suspendată, dar asta nu înseamnă că riscurile care au stat la aplicarea măsurii au decăzut și nu au apărut riscuri noi”.

Amintim că Alexandr Stoianoglo a fost reținut pe data de 5 octombrie curent, iar când au expirat cele 72 de ore, a fost plasat în arest la domiciliu printr-o încheiere a Judecătoriei Chișinău. Reținerea a avut loc după o ședință extraordinară a CSP, unde deputatul PAS Lilian Carp a depus o sesizare împotriva sa pe patru subiecte. CSP a desemnat un procuror pentru a investiga presupusele ilegalități și la scurt timp acesta deja a inițiat o urmărire penală, percheziții, rezultând în reținere.

Este învinuit că a permis acordarea indemnizației fostului procuror-șef al PCCOCS Nicolae Chitoroagă, în timp ce era urmărit penal; de faptul că a renunțat la învinuirile aduse lui Veaceslav Platon și în baza anumitor proprietăți deținute de Svetlana Curdova, soția sa; dar și de semnarea raportului referitor la proiectul privind modificarea Legii cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului prin care s-ar fi permis unor companii străine să efectueze spălări de bani în Republica Moldova.

Alexandr Stoianoglo nu-și recunoaște vina și a susținut că este o răzbunare din partea guvernării.

VIDEO ULTIMA ORĂ! Încă 30 de zile de arest pentru Stoianoglo

#Alexandr Stoianoglo #arest la domiciliu #Victor Furtuna

Republica Moldova este „elevul cu cele mai bune rezultate” în procesul de aderare la Uniunea Europeană, susține comisarul european pentru Extindere, Marta Kos. Declarația a fost făcută într-un interviu pentru France 24, în care oficiala europeană a vorbit despre evoluțiile țărilor candidate și despre perspectivele extinderii UE.

Potrivit Martei Kos, Moldova se numără printre cele patru țări aflate în fruntea procesului de aderare, alături de Muntenegru, Albania și Ucraina.

„Muntenegru, care este cu adevărat în frunte, ar putea finaliza negocierile tehnice la sfârșitul anului și apoi să devină membru în 2028. Albania este pe drumul cel bun. Moldova înregistrează rezultate din ce în ce mai bune și, desigur, și Ucraina”, a declarat Kos.

Comisarul european a făcut însă o distincție între țara aflată cel mai aproape de finalizarea negocierilor și țara cu cele mai bune rezultate în procesul de reforme. În acest context, ea a evidențiat Republica Moldova.

„Moldova este elevul cu cele mai bune rezultate din clasa mea”, a spus Marta Kos, menționând că țara noastră și-a început procesul de aderare mult mai târziu decât statele candidate din Balcanii de Vest.

Kos a subliniat că 2026 este un an important pentru extinderea Uniunii Europene. În primele nouă luni ale anului, UE a deschis și închis mai multe capitole de negociere decât în oricare alt an din ultimii 25 de ani, potrivit oficialei europene.

În același timp, ea a atras atenția că ritmul reformelor diferă de la o țară candidată la alta. În cazul statelor din Balcani, această situație ar putea duce la realocarea unor fonduri europene în valoare de 330 de milioane de euro.

„Uniunea Europeană nu este o organizație de caritate. Pentru a putea ajuta economiile și societățile lor să se dezvolte, acestea trebuie să implementeze reformele, iar noi oferim banii doar dacă acest lucru se întâmplă”, a explicat Marta Kos.

Potrivit acesteia, Muntenegru a implementat până acum 91% dintre reformele asumate, în timp ce Bosnia și Herțegovina are o rată de implementare de zero, în contextul în care autoritățile nu au ratificat două acorduri necesare pentru deblocarea finanțării europene.