În noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, la ora 02:30, a început primul val de deportări staliniste din Basarabia. Sovieticii au ticsit 85 de mii de oameni în 1.315 vagoane, majoritatea „culaci”, preoți, intelectuali și membri ai fostelor partide politice. Listele celor deportați erau întocmite haotic și fără avize oficiale, oamenii devenind cifre în statisticile sovietice.

Cei mai buni reprezentanți ai populației locale au fost trimiși în lagăre de muncă forțată, GULAG-uri, în Siberia și stepele Kazahstanului. Mulți nu au supraviețuit condițiilor dure, iar familiile lor au fost separate și tratate inuman. Deportările i-au afectat și pe cei care au fugit în Basarabia de regimul sovietic – evrei, ucraineni, ruși – dușmani de clasă ai noilor autorități. Deportările au distrus elitele intelectuale și culturale ale Republicii Moldova, lăsând urme adânci și suferințe care sunt resimțite și astăzi. Aceasta este o pagină neagră în istoria noastră, marcată de durere și pierderi în fiecare familie din țară.

„Ca urmare a unei înțelegeri între Hitler și Stalin (Pactul Ribbentrop-Molotov) din 23 august 1939, Uniunea Sovietică a anexat regiunea dintre Prut și Nistru. Sub presiunea acestui pact fatal, România este forțată să cedeze Basarabia. Dar și Bucovina de Nord, și Ținutul Herța. Anume în urma acestor pierderi teritoriale și a crizei politice interne, în România, ajunge la putere dictatorul-fascist, Ion Antonescu. Între timp, de partea asta a Prutului, pe teritoriile tocmai ocupate, puterea sovietică începe o campanie de epurare, teroare și represiuni fără precedent. Cuprinși de panică și disperare, zeci de mii de localnici au fugit peste Prut de urgia bolșevică. Cei care au rămas însă au înfruntat un destin și mai crunt: deportări în masă, executate cu o cruzime de nedescris.

Pentru a lichida fizic orice tentativă de rezistență față de noul regim, noua putere sovietică a supus populația locală unui epurări masive. Cei considerați periculoși au fost ridicați și trimiși în lagăre de muncă forțată, GULAG, în cele mai îndepărtate regiuni ale URSS. „Dușmani ai puterii sovietice” au fost declarați în primul rând cei asociați cu fosta administrație românească anterioară – de la foști funcționari și lideri locali până la intelectuali de rând. Totuși, prima care a avut de suferit a fost populația de origine germană. Circa 100.000 de etnici nemți au fost deportați din Basarabia în cel de-al treilea Reich în urma unei înțelegeri între Hitler și Stalin.

Adevăratul calvar a început în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, la ora 02:30 – momentul care va intra în istorie ca începutul primului val de deportări staliniste în Basarabia. Organele represive locale au rezervat din timp 1.315 de vagoane. Nu pentru produse sau cărbuni. Pentru 85.000 de oameni, care urmau să fie transporți în condiții inumane, cât se poate mai departe de casele lor. Listele celor deportați erau întocmite cu nenumărate abateri, scrise de mână, fără ștampile sau avize ale unor instituții de stat. Cei mai activi reprezentanți ai populației locale – primari, ofițeri, moșieri, comercianți, polițiști, membrii partidelor de până la anexare, intelectuali cu familii întregi urmau să fie deportați în extremul orient sau în nordul Uniunii Sovietice. Pentru pregătirii sărmanii oameni aveau la dispoziție cel mult două ore.

O țintă predilectă a depărtărilor o reprezentau cei care s-au refugiat în Basarabia, venind din alte regiuni a URSS – etnici evrei, ucraineni, dar și ruși, care fugeau de puterea sovietică. Evaluări care nu pot fi numite totuși complete vorbesc despre circa 22 de mii de persoane care au fost deportate încă până la începutul războiului. Capii familiilor erau trimiși în GULAG, puțini au supraviețuit. Familiile acestora au fost deportate în Siberia sau în stepele din Nordul Kazahstanului. Suferințele prin care au trecut acești oameni sunt greu de descris.

Vorbim de vara anului 1941, un moment tragic pentru întreaga omenire. Dar care a lăsat urme deosebit de adânci în istoria noastră. Și efecte care sunt simțite și astăzi în Republica Moldova, lăsată la mijlocul secolului al XX-lea fără cei mai demni reprezentanți ai neamului”, spune Artur Leșcu, expert WatchDog.MD și doctor în istorie, depre primul val de deportări sovietice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Artur Leșcu #istorie #val de deportari

Aproximativ 80% dintre curțile incluse în programul „Curtea Europeană” nu au ajuns încă în etapa de implementare, iar autoritățile promit că toate cele 469 de proiecte vor fi finalizate. Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, recunoaște însă că principala problemă este capacitatea redusă de implementare, în condițiile în care mai multe licitații au fost organizate de trei sau chiar patru ori fără ca agenții economici să participe.

Potrivit oficialului, dificultățile au fost constatate în anii 2025 și 2026, când autoritățile au lansat un număr mare de proiecte atât în cadrul programului „Curtea Europeană”, cât și al inițiativei „Europa este aproape”.

„Avem curți pentru care licitațiile și tenderurile au fost repetate de trei, în unele cazuri de patru ori, pentru că nu a participat niciun agent economic să preia acele curți”, a declarat Vladimir Bolea.

Ministrul a menționat că probleme similare au fost înregistrate și în cazul proiectelor de infrastructură rutieră. În unele sate, licitațiile pentru lucrările prevăzute în cadrul programului „Europa este aproape” au fost repetate de trei ori până la desemnarea unui câștigător.

Bolea susține că dificultățile nu țin atât de numărul programelor lansate, cât de posibilitatea de a găsi agenți economici care să execute lucrările. Întrebat dacă toate cele 469 de curți vor fi amenajate, ministrul a dat asigurări că proiectele vor fi duse la bun sfârșit.

„Guvernul Republicii Moldova și-a pus drept scop să le finalizeze pe toate. Înseamnă că le vom finaliza pe toate și, din acest considerent, nu există niciun fel de dubii”, a afirmat oficialul.

Totodată, Vladimir Bolea a precizat că în 2027 vor continua lucrările de amenajare a curților incluse în program.

Bugetul total al programului guvernamental ”Curți Europene” este de 250 milioane de lei. Fiecare curte selectată în cadrul programului poate beneficia de un buget de până la 5 milioane de lei, în funcție de complexitatea solicitărilor. Fondurile sunt destinate modernizării căilor de acces și scărilor, instalării iluminatului stradal, amenajării parcărilor, terenurilor de joacă și amplasării de mobilier urban.