VIDEO Artur Leșcu, expert WatchDog.MD și doctor în istorie, depre primul val de deportări sovietice

În noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, la ora 02:30, a început primul val de deportări staliniste din Basarabia. Sovieticii au ticsit 85 de mii de oameni în 1.315 vagoane, majoritatea „culaci”, preoți, intelectuali și membri ai fostelor partide politice. Listele celor deportați erau întocmite haotic și fără avize oficiale, oamenii devenind cifre în statisticile sovietice.

Cei mai buni reprezentanți ai populației locale au fost trimiși în lagăre de muncă forțată, GULAG-uri, în Siberia și stepele Kazahstanului. Mulți nu au supraviețuit condițiilor dure, iar familiile lor au fost separate și tratate inuman. Deportările i-au afectat și pe cei care au fugit în Basarabia de regimul sovietic – evrei, ucraineni, ruși – dușmani de clasă ai noilor autorități. Deportările au distrus elitele intelectuale și culturale ale Republicii Moldova, lăsând urme adânci și suferințe care sunt resimțite și astăzi. Aceasta este o pagină neagră în istoria noastră, marcată de durere și pierderi în fiecare familie din țară.

„Ca urmare a unei înțelegeri între Hitler și Stalin (Pactul Ribbentrop-Molotov) din 23 august 1939, Uniunea Sovietică a anexat regiunea dintre Prut și Nistru. Sub presiunea acestui pact fatal, România este forțată să cedeze Basarabia. Dar și Bucovina de Nord, și Ținutul Herța. Anume în urma acestor pierderi teritoriale și a crizei politice interne, în România, ajunge la putere dictatorul-fascist, Ion Antonescu. Între timp, de partea asta a Prutului, pe teritoriile tocmai ocupate, puterea sovietică începe o campanie de epurare, teroare și represiuni fără precedent. Cuprinși de panică și disperare, zeci de mii de localnici au fugit peste Prut de urgia bolșevică. Cei care au rămas însă au înfruntat un destin și mai crunt: deportări în masă, executate cu o cruzime de nedescris.

Pentru a lichida fizic orice tentativă de rezistență față de noul regim, noua putere sovietică a supus populația locală unui epurări masive. Cei considerați periculoși au fost ridicați și trimiși în lagăre de muncă forțată, GULAG, în cele mai îndepărtate regiuni ale URSS. „Dușmani ai puterii sovietice” au fost declarați în primul rând cei asociați cu fosta administrație românească anterioară – de la foști funcționari și lideri locali până la intelectuali de rând. Totuși, prima care a avut de suferit a fost populația de origine germană. Circa 100.000 de etnici nemți au fost deportați din Basarabia în cel de-al treilea Reich în urma unei înțelegeri între Hitler și Stalin.

Adevăratul calvar a început în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, la ora 02:30 – momentul care va intra în istorie ca începutul primului val de deportări staliniste în Basarabia. Organele represive locale au rezervat din timp 1.315 de vagoane. Nu pentru produse sau cărbuni. Pentru 85.000 de oameni, care urmau să fie transporți în condiții inumane, cât se poate mai departe de casele lor. Listele celor deportați erau întocmite cu nenumărate abateri, scrise de mână, fără ștampile sau avize ale unor instituții de stat. Cei mai activi reprezentanți ai populației locale – primari, ofițeri, moșieri, comercianți, polițiști, membrii partidelor de până la anexare, intelectuali cu familii întregi urmau să fie deportați în extremul orient sau în nordul Uniunii Sovietice. Pentru pregătirii sărmanii oameni aveau la dispoziție cel mult două ore.

O țintă predilectă a depărtărilor o reprezentau cei care s-au refugiat în Basarabia, venind din alte regiuni a URSS – etnici evrei, ucraineni, dar și ruși, care fugeau de puterea sovietică. Evaluări care nu pot fi numite totuși complete vorbesc despre circa 22 de mii de persoane care au fost deportate încă până la începutul războiului. Capii familiilor erau trimiși în GULAG, puțini au supraviețuit. Familiile acestora au fost deportate în Siberia sau în stepele din Nordul Kazahstanului. Suferințele prin care au trecut acești oameni sunt greu de descris.

Vorbim de vara anului 1941, un moment tragic pentru întreaga omenire. Dar care a lăsat urme deosebit de adânci în istoria noastră. Și efecte care sunt simțite și astăzi în Republica Moldova, lăsată la mijlocul secolului al XX-lea fără cei mai demni reprezentanți ai neamului”, spune Artur Leșcu, expert WatchDog.MD și doctor în istorie, depre primul val de deportări sovietice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Artur Leșcu #val de deportari #istorie

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.