După mai bine de jumătate de secol, omenirea marchează un nou moment istoric în explorarea spațiului. Misiunea Artemis II s-a încheiat cu succes, iar cei patru astronauți au revenit în siguranță pe Pământ.

Capsula Orion a amerizat sâmbătă dimineața în Oceanul Pacific, în apropiere de San Diego, după o misiune de 10 zile în jurul Lunii. La bord s-au aflat comandantul Reid Wiseman, pilotul Victor Glover, Christina Koch de la NASA și Jeremy Hansen de la Agenția Spațială Canadiană.

Momentul revenirii a fost înregistrat la ora 17:07, ora Pacificului (03:07, ora Republicii Moldova), după o călătorie de peste 1,1 milioane de kilometri în spațiul cislunar. Deși durata efectivă a zborului a fost de 9 zile, 1 oră și 32 de minute, misiunea este oficial considerată de 10 zile, deoarece ziua lansării este inclusă în calcul.

„Este frumos, are o nuanță albastră minunată”, a spus comandantul Reid Wiseman, descriind Pământul văzut din capsulă în timpul coborârii.

Reintrarea în atmosferă a fost unul dintre cele mai dificile momente: capsula Orion a rezistat la temperaturi de până la 2.760 de grade Celsius și a atins viteze de peste 40.000 km/h. Sistemul de parașute a funcționat conform planului, reducând viteza înainte de impactul cu apa.

Astronauții au fost recuperați rapid de echipa de salvare a navei USS John P. Murtha, fiind transportați ulterior la bordul acesteia cu elicopterul, unde au trecut prin primele controale medicale.

Misiunea nu a fost lipsită de provocări. Sistemul de toaletă al capsulei a întâmpinat defecțiuni, iar echipajul a fost nevoit să improvizeze soluții. Cu toate acestea, au existat și momente de relaxare: de Paște, astronauții au organizat o „vânătoare de ouă” în interiorul capsulei, folosind pachete de ouă praf ascunse la bord.

Pe durata zborului, echipajul a testat sistemele de susținere a vieții, detectoarele de radiații și noile costume spațiale – elemente esențiale pentru viitoarele misiuni. Datele colectate vor contribui la planurile ambițioase ale NASA, inclusiv construirea unei baze lunare estimate la 20 de miliarde de dolari până în 2030.

„Cei patru astronauți ai misiunii Artemis II le-au oferit oamenilor o călătorie incredibilă în jurul Lunii și au adus înapoi imagini atât de frumoase și pline de știință, încât vor inspira generații întregi”, au transmis reprezentanții agenției.

Misiunea Artemis II confirmă că transportul echipajelor umane în spațiul cislunar este din nou posibil și sigur, deschizând drumul pentru următoarea etapă: o nouă aselenizare planificată pentru 2028.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Artemis 2 #Pamant

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.