NATO este îngrijorată că Rusia ar putea încerca să creeze un pretext pentru o invazie în Ucraina. Despre asta a afirmat joi, 17 februarie curent, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, comentând informaţiile privind bombardamente peste linia armistiţiului din regiunea Donbas din estul Ucrainei. Și secretarul de stat american, Antony Blinken, a exprimat în aceeași zi aceeși opinie. Potrivit acestuia, pretextul ar putea fi înscenarea unui atac terorist pe teritoriul Rusiei sau invocarea unei epurări etnice, „genocid”, prin descoperirea unei false gropi comune.

„Suntem îngrijoraţi că Rusia încearcă să fabrice un pretext pentru un atac armat împotriva Ucrainei. Intenţiile Rusiei încă nu sunt clare”, a declarat şeful NATO presei, după o reuniune de două zile a miniştrilor Apărării din Alianţă la sediul de la Bruxelles.

De asemenea, Stoltenberg a mai atras atenţia că Rusia are tot ce îi trebuie pentru a lansa o invazie la scară largă şi rapidă în Ucraina.

„Au suficiente trupe, suficiente capabilităţi pentru a lansa o invazie deplină a Ucrainei în timp scurt sau fără o perioadă de atenţionare. De aceea situaţia este atât de periculoasă”, a adăugat Stoltenberg.

El a reluat teza prezentată cu o zi în urmă, când a descris criza de securitate de pe continent cauzată de acțiunile agresive ale Rusiei drept „noua normalitate în Europa” și a reafirmat că Alianța Nord-Atlantică va începe acțiunile de planificare la nivel militar pentru instalarea unui grup de luptă al NATO în România.

„Cred că ceea ce vedem acum este un nou normal pentru securitatea europeană, în care Rusia contestă principiile fundamentale ale securității europene și folosește forța pentru a intimida țări din Europa. Am văzut această situație din 2014 și acesta e motivul pentru care NATO a răspuns, pentru că nu avem altă variantă, trebuie să ne protejăm aliații. Am crescut prezența militară în partea estică a Alianței, chiar ieri am decis să le cerem comandaților militari planuri pentru creșterea prezenței militare pe termen lung în zonă, incluzând forțe de luptă în România și în alte țări din centrul și estul Europei. Trebuie să fim puternici, uniți, fermi, dar în același timp suntem mereu pregătiți pentru a găsi o soluție diplomatică”.

Miniștrii apărării din NATO s-au întâlnit joi, în cadrul celei de-a doua zi a reuniunii ministeriale, “cu partenerii noștri apropiați, Ucraina și Georgia, au abordat amenințarea continuă a agresiunii rusești, deteriorarea situației de securitate în regiunea Mării Negre și sprijinul politic și practic ferm al NATO pentru ambele țări”.

„Rusia ar putea descrie acest lucru (descoperirea unei false gropi comune sau invocarea unui atac terorist) drept dovadă a epurării etnice sau a genocidului”, a declarat și secretarul de stat american, Antony Blinken, într-un discurs rostit în cadrul Consiliului de Securitate al ONU.

Antony Blinken a mai spus că este de aşteptat ca înalţii oficiali de la Kremlin să se întrunească într-o şedinţă de urgenţă înaintea atacului. Un atac împotriva Ucrainei ar include bombardarea mai multor obiective, concomitent cu desfăşurarea de atacuri cyber. Conform lui, SUA cred că Rusia a selectat deja obiectivele pe care tancurile şi trupele ruseşti le au de îndeplinit, iar Kievul – capitala Ucrainei – reprezintă un astfel de obiectiv.

Rușii totuși amenință cu „măsuri de natură militaro-tehnică” (a se citi: RĂZBOI) în scrisoarea trimisă americanilor

#NATO #Rusia #SUA #Ucraina

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.