Solicitările opoziției parlamentare privind audierea ministrului Apărării, directorului SIS, premierului Republicii Moldova și a guvernatorului Băncii Naționale nu s-au soldat cu succes. Propunerea deputaților Blocului PCRM-PSRM la aceste subiecte nu a acumulat numărul necesar de voturi, astfel încât demnitarii vizați să vină în plenul Parlamentului pentru explicații. Astfel, opoziția a cerut audierea ministrului Apărării și a șefului SIS, după ce președinta Maia Sandu a declarat în timpul unui mesaj video despre posibilitatea începerii unui conflict armat între Rusia și Ucraina. La fel, opoziția a cerut explicații de la premierul țării și guvernatorul BNM cu referire la creșterea galopantă a prețurilor.

Încă în debutul ședinței plenare, deputații opoziției parlamentare au solicitat explicații de la șefii instituțiilor de profil, după adresarea Maiei Sandu către popor prin care șefa statului a făcut apel la unitate și solidaritate, în contextul unei eventuale invazii a Federației Ruse în Ucraina.

„La 14 februarie, doamna comandant suprem al forțelor armate, probabil, intenționând să felicite poporul cu ocazia Zilei Îndrăgostiților, a declarat despre un posibil început al unei ofensive militare, în următoarele zile la granița cu Ucraina. Probabil, este puțină frică în societatea noastră și nu este suficient că oamenii se tem de creșterea prețurilor, tarifelor, atmosferei generale din țară, mai trebuie să fie speriați cu începerea războiului. Este evident, că astfel de declarații au fost făcute după analizarea informațiilor puse la dispoziție de Ministerul Apărării și SIS. Solicităm audierea ministrului Apărării și a directorului SIS la acest subiect”, a spus deputatul Blocului PCRM-PSRM, Constantin Starâș.

De asemenea, opoziția s-a arătat deranjată și de declarația premierul Natalia Gavrilița, care a menționat că BNM s-ar face vinovată de creșterea prețurilor, întrucât instituția nu ar fi luat măsuri adecvate pentru a menține sub control inflația.

„La fel ca și toți cetățenii Republicii Moldova sesizăm un proces extrem de alarmant. Prețurile cresc, inflația crește galopant. Declarațiile contradictorii ale Băncii Naționale și Guvernului, folosirea în legea bugetului de stat a datelor luate din cer, ne determină să propunem audierea Nataliei Gavrilița și a lui Octavian Armașu referitor la măsurile întreprinse și cele planificate pentru prevenirea creșterii prețurilor și micșorarea inflației”, a spus deputatul Blocului PCRM-PSRM, Oleg Reidman.

Niciuna dintre propunerea deputaților socialiști și comuniști privind audierea demnitarilor de stat nu s-a bucurat de succes. Majoritatea parlamentară PAS nu a susținut niciuna dintre inițiativele Blocului PCRM-PSRM

#audieri #ministrul Apărării #parlament

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.