Solicitările opoziției parlamentare privind audierea ministrului Apărării, directorului SIS, premierului Republicii Moldova și a guvernatorului Băncii Naționale nu s-au soldat cu succes. Propunerea deputaților Blocului PCRM-PSRM la aceste subiecte nu a acumulat numărul necesar de voturi, astfel încât demnitarii vizați să vină în plenul Parlamentului pentru explicații. Astfel, opoziția a cerut audierea ministrului Apărării și a șefului SIS, după ce președinta Maia Sandu a declarat în timpul unui mesaj video despre posibilitatea începerii unui conflict armat între Rusia și Ucraina. La fel, opoziția a cerut explicații de la premierul țării și guvernatorul BNM cu referire la creșterea galopantă a prețurilor.

Încă în debutul ședinței plenare, deputații opoziției parlamentare au solicitat explicații de la șefii instituțiilor de profil, după adresarea Maiei Sandu către popor prin care șefa statului a făcut apel la unitate și solidaritate, în contextul unei eventuale invazii a Federației Ruse în Ucraina.

„La 14 februarie, doamna comandant suprem al forțelor armate, probabil, intenționând să felicite poporul cu ocazia Zilei Îndrăgostiților, a declarat despre un posibil început al unei ofensive militare, în următoarele zile la granița cu Ucraina. Probabil, este puțină frică în societatea noastră și nu este suficient că oamenii se tem de creșterea prețurilor, tarifelor, atmosferei generale din țară, mai trebuie să fie speriați cu începerea războiului. Este evident, că astfel de declarații au fost făcute după analizarea informațiilor puse la dispoziție de Ministerul Apărării și SIS. Solicităm audierea ministrului Apărării și a directorului SIS la acest subiect”, a spus deputatul Blocului PCRM-PSRM, Constantin Starâș.

De asemenea, opoziția s-a arătat deranjată și de declarația premierul Natalia Gavrilița, care a menționat că BNM s-ar face vinovată de creșterea prețurilor, întrucât instituția nu ar fi luat măsuri adecvate pentru a menține sub control inflația.

„La fel ca și toți cetățenii Republicii Moldova sesizăm un proces extrem de alarmant. Prețurile cresc, inflația crește galopant. Declarațiile contradictorii ale Băncii Naționale și Guvernului, folosirea în legea bugetului de stat a datelor luate din cer, ne determină să propunem audierea Nataliei Gavrilița și a lui Octavian Armașu referitor la măsurile întreprinse și cele planificate pentru prevenirea creșterii prețurilor și micșorarea inflației”, a spus deputatul Blocului PCRM-PSRM, Oleg Reidman.

Niciuna dintre propunerea deputaților socialiști și comuniști privind audierea demnitarilor de stat nu s-a bucurat de succes. Majoritatea parlamentară PAS nu a susținut niciuna dintre inițiativele Blocului PCRM-PSRM

#audieri #ministrul Apărării #parlament

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.