O conferință de presă despre starea de sănătate a moldovenilor pe fundalul răspândirii continue a virusului Covid-19 a fost organizată miercuri, 20 octombrie curent, la Ministerul Sănătății. În cadrul acesteia, jurnaliștii au adresat întrebări, în urma informației publicate de presa din Israel, dacă autoritățile cunosc despre vreo mutație nouă a variantei Delta. Atât Svetlana Nicolaescu, secretara de stat pe domeniul sănătate publică de la Minister, cât și Alexei Ceban ofițerul tehnic al Biroului reprezentativ al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) au ocolit prin diverse modalități și, într-un final, nu au acordat un răspuns exact.

„Este important ca în evoluția acestei pandemii să asigurăm monitorizarea aparițiilor tulpinilor de COVID-19 care prezintă îngrijorare. Modalitatea de supraveghere este prin secvențiere. Laboratorul ANSP a fost dotat cu un asemenea echipament și, din informațiile pe care le dispunem, exact săptămâna curentă au loc instruiri ale acestei modalități pe care le realizăm cu suportul OMS”, a declarat Svetlana Nicolaescu.

În continuare, a reiterat că vaccinurile aprobate azi împotriva Covid-19 sunt eficiente asupra noilor tulpini.

A luat cuvânt și Alexei Ceban care a explicat că mutațiile vor avea loc atât timp cât vom avea cazuri noi și a făcut o comparație cu un aparat xerox. „Atunci când o copie a unei pagini iese cu o imperfecțiune, atunci aceasta se va multiplica pe celelalte. … Se monitorizează atent și se va reveni cu detalii. Probele de rutină erau și sunt transmise către laboratoarele din UE”.

La întrebările despre când va fi funcționat laboratorul din țară privind metoda de secvențiere, dar și când ultima dată au fost trimise probe la laboratoarele din UE, s-a evitat din nou un răspuns.

UPDATE: Într-un final, la o întrebare reiterată dacă va avea loc vreo anchetă, reprezentanții ieșiți în conferința de presă au recunoscut că nu dețin informații, dar au asigurat că în cadrul Ministerului Sănătății s-au autosesizat.

Amintim că o nouă formă de mutație a variantei Delta a fost depistată în Israel la un băiat, în vârstă de 11 ani, despre care se spune că cel mai probabil a aterizat din Republica Moldova. Descoperirea a fost făcută marți seara, pe data de 19 octombrie curent, pe aeroportul Ben Gurion din Israel. Copilul a fost izolat.

#Israel #Ministerul Sănătății

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.