După ce ofițerii Centrului Național Anticorupție au încătușat, în dimineața zilei, primarul comunei Truşeni, Stela Munteanu, arhitectul-şef, fostul şef al întreprinderii municipale a primăriei şi un agent economic, într-un dosar de corupție, reprezentanții instituției au publicat imagini video și discuțiile celor vizați în birouri.

În filuleț apar mai multe persoane care pun la cale o schemă de delapidare a unui teren, și nu doar, a unei pensionare din comuna Trușeni. Persoanele reținute fac calcule și decid cum își vor împărți ulterior banii, însă au fost încătușați de CNA.

Vă propunem să urmăriți discuțiile funcționarilor, filmate cu o cameră ascunsă, și publicate de CNA.

Stenograma 1

MS – Eu vă spun că și acolo. Pentru Catea, asta. Da eu…. Eu nu pun condiții, mie îmi trebuie și mi o bucățică de acolo și gata.
TA – Aha.
MS – Eu pe urmă singură o să-mi fac. Și când el o să aibă nevoie, o să știe că are un sprijin, că eu sunt alăturea și am să-i fac așa ca să nu fie probleme.
MS – Asta ia-o, trebuie să te duci cu dânsa. Iaca, cu dânsa trebuie să … „Prin prezenta, primăria solicită să respecte eliberarea avizului privind consolidarea eliberării certificatului de urbanism, pentru proiectarea bucăților de teren cadastral, noului folosință, pentru exploatarea de miniere… Mai în scurt așa, fă-te că te duci la mașină și vină înapoi, și intră la …
TA – La Catea?
MS – Da.

Stenograma 2

MS – Ce, vrei să vezi baba?
M – Канечно…
VZ – Te facem знакомый, poate şi să te însori…
VZ – Şi tu s-o scoghești ce are în cap și ….
MS – Vezi cu Sirioja aista…
M – Asta îi a doua etapă. Prima etapă, noi întâi trebuie să întrăm cu baba în temă, ca baba să între în…
VZ – Noi putem să ne ducem cu maşina Primăriei …
MS – O să batem la ochi.
MS – Cu a lui?
M – Nu, nu. Cu a mea maşină… Cu a mea mașină …
MS – Noi o să stăm în maşină…
M – Cu a mea maşină. Şi eu aşa şi-i spun „m-o trimăs, să văd, să te văd”…
VZ – Sănătoasă…Da să mai iei ceva.
MS – Am nişte biscuiţi aicea şi ţi-i dau să-i dai, chipurile, iaca
VZ – Amuș mai cumpăram ceva…
M – Da, da, da, mai cumpărăm ceva.
VZ – Trebuie, vreo bere ceva…
MS – Nu, dracu nu bea bere, ei…
VZ – Da ce bea, rachiu?
MS – Rachiu, coniac, vin…
VZ – Rachiu şi tare.

VZ – Ea oleacă îi pizdanutaia, știi? O înțeles ea pe unde și cum mănâncă, dar … dacă o să vină cineva care cum trebuie, apoi ea o să ….
VZ – Baba are casă, aicea-i minim 20 de mii, ca să o dai repede azi. Știi, mai are şi apartamentul cela, tot vreo 20 mii, să-l dai…
VZ – Şi mai are, mai are cote, tot minim 20, care nu ştie unde
MS – Ea ştie că are cote
M – Blea, dapoi, polnâi pizdeţ
VZ – Iaca îs vreo 60 de mii…
M – Nu văd o problemă, trebuie de văzut cine are, eu să mă bag la dânsa şi o să povestesc eu pe urmă
MS – Aha, da pe urmă o să-ţi arăte
M – Că aşa, pe babă dacă o iei repede
MS – Haideţi şi o să grăim în maşină, că aici eu cam mă tem.

MS – Şi iaca aşa, o venit Vladic cu Mişa. Eu stăteam cu gura căscată şi ascultam, ce el spune. Zic, măi Mişa, îmi fac sfânta cruce. Nu înțeleg, uite, în primul rând am putut să fiu vicleană şi să nu dau nici un document. Trebuia să-i fac xerox și să-i dau xeroxurile, și toate originalele să le țin la mine și după moarte să le scot. N-am făcut asta. Am spălat-o, am şters-o de câcat, am lecuit-o, am scăpat-o de la moarte, am făcut curat. Îţi arăt poze în ce hal am găsit-o şi cum am adus-o din spital și în ce lux şede, cu mâncare caldă şi câtă muncă. Da el zice, da eu te cred, doamna primar, eu te cred. Tu ştii cât îi de dureros, când aşa te înjoseşte.
VX – Eu de atâta şi am prins-o. Vadim zice, Vlad te cătăi. Băi, eu aşa am prins o ură pe dânsa.
MS – El şi ieri îmi zice, spune-i lui Veronica. Zic băi, nu merge Veronica cu tine.
VX – Nu, nu, ea o prins ură și pe mine.
MS – (Nedeslușit) Dacă ceva, o să putem face. Veronica o să fie…, o să fie în dole cu noi.
VX – (Nedeslușit) nu dați.
MS – O să vindem tot. Dacă se primeşte, vindem tot şi ne împărţim.

#CNA #coruptie #Truseni

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.