După ce ofițerii Centrului Național Anticorupție au încătușat, în dimineața zilei, primarul comunei Truşeni, Stela Munteanu, arhitectul-şef, fostul şef al întreprinderii municipale a primăriei şi un agent economic, într-un dosar de corupție, reprezentanții instituției au publicat imagini video și discuțiile celor vizați în birouri.

În filuleț apar mai multe persoane care pun la cale o schemă de delapidare a unui teren, și nu doar, a unei pensionare din comuna Trușeni. Persoanele reținute fac calcule și decid cum își vor împărți ulterior banii, însă au fost încătușați de CNA.

Vă propunem să urmăriți discuțiile funcționarilor, filmate cu o cameră ascunsă, și publicate de CNA.

Stenograma 1

MS – Eu vă spun că și acolo. Pentru Catea, asta. Da eu…. Eu nu pun condiții, mie îmi trebuie și mi o bucățică de acolo și gata.
TA – Aha.
MS – Eu pe urmă singură o să-mi fac. Și când el o să aibă nevoie, o să știe că are un sprijin, că eu sunt alăturea și am să-i fac așa ca să nu fie probleme.
MS – Asta ia-o, trebuie să te duci cu dânsa. Iaca, cu dânsa trebuie să … „Prin prezenta, primăria solicită să respecte eliberarea avizului privind consolidarea eliberării certificatului de urbanism, pentru proiectarea bucăților de teren cadastral, noului folosință, pentru exploatarea de miniere… Mai în scurt așa, fă-te că te duci la mașină și vină înapoi, și intră la …
TA – La Catea?
MS – Da.

Stenograma 2

MS – Ce, vrei să vezi baba?
M – Канечно…
VZ – Te facem знакомый, poate şi să te însori…
VZ – Şi tu s-o scoghești ce are în cap și ….
MS – Vezi cu Sirioja aista…
M – Asta îi a doua etapă. Prima etapă, noi întâi trebuie să întrăm cu baba în temă, ca baba să între în…
VZ – Noi putem să ne ducem cu maşina Primăriei …
MS – O să batem la ochi.
MS – Cu a lui?
M – Nu, nu. Cu a mea maşină… Cu a mea mașină …
MS – Noi o să stăm în maşină…
M – Cu a mea maşină. Şi eu aşa şi-i spun „m-o trimăs, să văd, să te văd”…
VZ – Sănătoasă…Da să mai iei ceva.
MS – Am nişte biscuiţi aicea şi ţi-i dau să-i dai, chipurile, iaca
VZ – Amuș mai cumpăram ceva…
M – Da, da, da, mai cumpărăm ceva.
VZ – Trebuie, vreo bere ceva…
MS – Nu, dracu nu bea bere, ei…
VZ – Da ce bea, rachiu?
MS – Rachiu, coniac, vin…
VZ – Rachiu şi tare.

VZ – Ea oleacă îi pizdanutaia, știi? O înțeles ea pe unde și cum mănâncă, dar … dacă o să vină cineva care cum trebuie, apoi ea o să ….
VZ – Baba are casă, aicea-i minim 20 de mii, ca să o dai repede azi. Știi, mai are şi apartamentul cela, tot vreo 20 mii, să-l dai…
VZ – Şi mai are, mai are cote, tot minim 20, care nu ştie unde
MS – Ea ştie că are cote
M – Blea, dapoi, polnâi pizdeţ
VZ – Iaca îs vreo 60 de mii…
M – Nu văd o problemă, trebuie de văzut cine are, eu să mă bag la dânsa şi o să povestesc eu pe urmă
MS – Aha, da pe urmă o să-ţi arăte
M – Că aşa, pe babă dacă o iei repede
MS – Haideţi şi o să grăim în maşină, că aici eu cam mă tem.

MS – Şi iaca aşa, o venit Vladic cu Mişa. Eu stăteam cu gura căscată şi ascultam, ce el spune. Zic, măi Mişa, îmi fac sfânta cruce. Nu înțeleg, uite, în primul rând am putut să fiu vicleană şi să nu dau nici un document. Trebuia să-i fac xerox și să-i dau xeroxurile, și toate originalele să le țin la mine și după moarte să le scot. N-am făcut asta. Am spălat-o, am şters-o de câcat, am lecuit-o, am scăpat-o de la moarte, am făcut curat. Îţi arăt poze în ce hal am găsit-o şi cum am adus-o din spital și în ce lux şede, cu mâncare caldă şi câtă muncă. Da el zice, da eu te cred, doamna primar, eu te cred. Tu ştii cât îi de dureros, când aşa te înjoseşte.
VX – Eu de atâta şi am prins-o. Vadim zice, Vlad te cătăi. Băi, eu aşa am prins o ură pe dânsa.
MS – El şi ieri îmi zice, spune-i lui Veronica. Zic băi, nu merge Veronica cu tine.
VX – Nu, nu, ea o prins ură și pe mine.
MS – (Nedeslușit) Dacă ceva, o să putem face. Veronica o să fie…, o să fie în dole cu noi.
VX – (Nedeslușit) nu dați.
MS – O să vindem tot. Dacă se primeşte, vindem tot şi ne împărţim.

#CNA #coruptie #Truseni

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.