Peste o sută de bălțeni s-au adunat la monumentul lui Ștefan cel Mare din centrul orașului pentru a marca 108 ani de la votul Sfatului Țării privind Unirea Basarabiei cu România. Evenimentul a început cu citirea actului istoric din 1918, semnat de Ion Inculeț, Pan Halippa și bălțeanul Ion Buzdugan. Documentul consfințea desprinderea Basarabiei de Imperiul Rus și revenirea ei în cadrul statului român, după mai bine de un secol de administrație țaristă începută în 1812, scrie nordnews.md.
La ceremonie au luat parte reprezentanți ai administrației locale, ai Consulatului General al României la Bălți, un sobor de clerici ai Mitropoliei Basarabiei, dar și locuitori ai orașului care au depus flori și au adus un omagiu momentului istoric ce a reașezat Basarabia în hotarele patriei-mamă după un veac de dominație țaristă.
„Propun să privim această zi nu doar ca o comemorare, ci ca o invitație la reflecție. Să ne amintim de trecut cu demnitate, să trăim prezentul cu echilibru și să construim viitorul împreună, responsabil”, a declarat Marian-Alexandru Trifu, gerant interimar, consul general al României la Bălți.
Un sobor de preoți ai Mitropoliei Basarabiei a oficiat rugăciuni de pomenire pentru cei care au contribuit la realizarea unirii. Episcopul de Bălți, PS Antonie, a amintit că orașul a avut un rol simbolic în acel an, fiind printre primele localități din Basarabia care au susținut deschis ideea unirii, la 3 martie 1918, cu doar câteva săptămâni înainte de votul decisiv de la Chișinău.
„Această lucrare a unității, pentru noi cel puțin, aici în Basarabia și în mod special la Bălți, nu ține de istorie. Cândva s-a întâmplat, în 1918, dar lucrarea pentru unire este actuală și în viitor”, a spus PS Antonie, episcop de Bălți.
După proclamarea independenței Republicii Moldova, România a devenit unul dintre principalii parteneri ai statului moldovenesc. Potrivit datelor oficiale, sprijinul financiar acordat de București depășește două miliarde de euro, investițiile fiind direcționate către infrastructură, educație, energie și proiecte sociale.
„Chiar și ultimul moment cu curățirea Nistrului, cu aducerea apei, tot ne-au ajutat românii, și ce e specific orașului Bălți, 70 de procente din alegători votează partide antinaționale și numai se termin alegerile iar a doua zi e un rând de aici la Vladivostok să stea să le dea pentru gaz, pentru lumină, pentru totul”, a spus Ion Bîrsanu, bălțean.
„Ei mai intâi de toate s-au gândit la noi, basarabenii. Suntem și am fost și încă nu ne-am debarasat de jugul rusesc, iertată să-mi fie îndrăzneala că am zis-o dar acesta e adevărul pur”, a spus Emilia Milenti, bălțeancă.
„Ne bucură că ni se trimit produse petroliere, că ni se repar grădinițele și așa mai departe. Am ajuns să așteptăm ca cineva să vină, să ne facă unirea, să ne repare problemele”, a comunicat Anatol Moraru, profesor universitar.
La finalul evenimentului, participanții au prins Hora Unirii în fața monumentului lui Ștefan cel Mare. La 3 martie 1918, Zemstva județului Bălți a fost prima dintre structurile administrativ-teritoriale din Basarabia care a votat unirea cu România, cu câteva săptămâni înaintea hotărârii Sfatului Țării.
