SRL Terra-Vitis este o gospodărie multiramurală din satul Burlacu, raionul Cahul, care se ocupă cu cultivarea și comercializarea produselor agricole. La moment, gestionează 1900 hectare, dintre care 120 ha sunt ocupate de plantații multianuale (măr, păr și struguri de masă). Întreprinderea condusă de Petru Mihov este cunoscută în special pentru plantațiile de struguri de masă construite pe sistem de tip Gabel, ceea ce îi permite să exporte strugurii în mai multe direcții. Colegii de la Bani.md a realizat un reportaj amplu mai jos.

Construcția de tip Gable se deosebește de alte construcții prin modul de conducere a butucilor și are o mulțime de avantaje pentru cultivarea strugurilor. În primul rând, datorită acestui sistem se poate obține o productivitate mult mai înaltă, după șase ani antreprenorul îți propune să obțină o recoltă de 30 de tone la hectar. De asemenea, prin această instalație se asigură o stare fitosanitară mai bună și o manipulare mai potrivită a strugurilor.

Un dezavantaj al acestei construcții este faptul că nu toate soiurile pot fi plantate. O astfel de construcție necesită investiții de 750 de mii de lei la hectar. Datorită instalării unui sistem de irigare prin picurare, antreprenorul spune că se mărește nu doar recolta de struguri de masă, ci și calitatea acestora.

Petru Mihov se poate lăuda cu o colecție de struguri de masă de 138 de soiuri, 67 dintre ele au fost prezentate și degustate în cadrul unei întâlniri a producătorilor de struguri, la data de 24 august curent în satul Burlacu.

În mare parte, strugurii de masă produși de gospodăria Terra Vitis sunt destinați pentru export. Din spusele antreprenorului, aceștia ajung aproape în întreaga lume.

„Anul trecut am exportat în toate direcțiile, practic acolo unde ne era convenabil. Și în Rusia am exportat, și în Belarus, dar și în România și prin niște parteneri, prieteni și în Franța au ajuns strugurii noștri.”

Prin producția înaltă și printr-un preț bun, antreprenorul speră să recupereze investiția cât mai curând și în termenii stabiliți.

„Orice investiție e bună, când se recuperează în doi, trei ani. Eu sper prin recolta de 30 de tone la hectar și un preț pentru export, vom obține și rezultatul dat.”

Antreprenorul spune că atunci când este dorință orice poate fi realizat. De asemenea, el a menționat pentru Bani.md dificultățile cu care se confruntă activând în acest domeniu. Printre acestea au fost enumerate costurile nu prea mici și lipsa de materiale necesare în țara noastră.

„Nu întotdeauna ai satisfacție din lucrul primit, fiindcă suntem prea dependenți încă de climă, sunt ploi cu grindină în timpul recoltării, suntem dependenți de piață, nu avem destule depozite frigorifice, suntem dependenți de migrația cadrelor sau a populației.”

Recent, întreprinderea a finalizat construcția depozitului frigorific cu o capacitate de 600 de tone cu 2 camere de prerăcire, ceea ce va favoriza în continuare exporturile spre piețele din UE.

Comisia Europeană va vira vineri alte 3,3 miliarde de euro Ucrainei pentru achiziționarea de echipamente de apărare, în cadrul împrumutului de 90 de miliarde de euro pentru sprijinirea acestei țări, informează EFE, transmite Agerpres.

Suma este destinată achiziționării de drone și rachete și va ajuta Ucraina să-și apere teritoriul și spațiul aerian în fața agresiunii ruse, a precizat Comisia Europeană într-un comunicat.

Aceasta este a patra plată efectuată către Ucraina în cadrul componentei de apărare a împrumutului, ceea ce înseamnă că CE va vira aproape 15 miliarde de euro către Kiev în acest an, atât pentru apărare, cât și pentru măsuri de sprijin mai ample.

Împrumutul include 30 de miliarde de euro sub formă de ajutor bugetar și 60 de miliarde de euro pentru apărare în perioada 2026-2027.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a indicat miercuri în discursul său privind starea Uniunii, precum și într-o conversație telefonică joi cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, că executivul european este pregătit să utilizeze fondurile rămase din instrumentul ‘Acțiune de securitate pentru Europa’ pentru a lansa un nou program comun între UE și Ucraina.

Inițiativa ar dezvolta un sistem european de apărare antiaeriană și antirachetă, bazat pe sistemul existent de rachete antibalistice Freyja. Aceasta ar combina experiența Ucrainei pe câmpul de luptă cu puterea industrială și tehnologică a Europei, a subliniat Comisia Europeană.

Virarea fondurilor vineri intervine în urma deciziei din 11 septembrie a Comisiei de a aproba 6,1 miliarde de euro pentru apărarea antiaeriană și antirachetă a Ucrainei, precum și pentru alte necesități de apărare, inclusiv rachete PAC-3 pentru sistemele Patriot.

Ucraina și-a prezentat strategia de finanțare în martie, iar Consiliul UE (statele membre) a decis apoi în aprilie să îi aloce până la 45 de miliarde de euro în 2026.

Această sumă include 16,7 miliarde de euro de ajutor bugetar, împărțit în mod egal între așa-numitul mecanism pentru Ucraina și asistența macrofinanciară pentru această țară, cu o sumă maximă de 8,35 miliarde fiecare, și 28,3 miliarde suplimentar pentru capacități industriale de apărare.

Componenta de apărare se concentrează pe reconstrucția și modernizarea bazei tehnologice și industriale a apărării Ucrainei, sprijinind în același timp integrarea treptată a acesteia în structura industrială militară europeană.

Din 2022, când a început invazia la scară largă în Ucraina de către Rusia, UE și statele sale membre au oferit Ucrainei un ajutor total de 224,5 miliarde de euro, inclusiv 3,8 miliarde de euro din venituri generate de activele rusești înghețate, conform cifrelor Comisiei Europene.