Salvatorii îşi continuă căutările la Valencia, la şase zile de la inundaţii care s-au soldat cu 217 morţi în Spania, în timp ce trombe de apă se abăteau asupra Barcelonei, fără să se soldeze cu victime.

Agenţia meteorologică spaniolă (AEMET) a annţat că situaţia de ”criză meteorologică” s-a încheiat în regiunea Valencia, însă îngrijorările s-au mutat cu aproximativ 350 de kilometri mai la nord, la Barcelona, plasată în alertă cod roşu.

Circulaţia trenurilor de mare viteză (TGV) între Barcelona şi Madrid a fost de asemenea uşor perturbată. Imagini impresionante, repostate larg pe reţele de socializare, surprind vehicule blocate pe o autostradă în apropierea capitalei regiunii Catalonia sau străzi inundate în localităţi vecine. Inundaţiile devastatoare de săptămâna trecută s-au soldat cu 217 morţi – 213 numai în regiunea Valencia, trei în Castilia-La Mancha şi una în Andaluzia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Însă bilanţul final al victimelor ar putea să fie mai mare. Un numnăr neprecizat de locuitori lipsesc la apel, iar numeroase parcări subterane – total inundate – nu au fost încă inspectate în totalitate.

Autorităţile sunt extrem de îngrijorate de situaţia din parcarea subterană Bonaire, un vast centru comercial de la Aldaia, o comună cu aproximativ 31.000 de locuitori, la periferia oraşului Valencia. Parcarea – cu o capacitate de 5.700 de locuri, jumătate la subsol – a fost complet inundată.

”Centrul comercial este devastat în partea susperioară. Iar jos este o necunoscută teribilă. Nu suntem siguri de ceea ce vom găsi”, a declarat postului public TVE primarul din Aldaia, Guillermo Lujan.

În ultimele zile, efectivele Unităţii Militare de Urgenţă (UME), care intervine la catastrofe naturale, au instalat numeroase pompe pentru a începe evacuarea apei. Scafandri au reuşit să pătrundă în subteran, însă nu au găsit, pentru moment, cadavre.

În localităţile cele mai atinse de inundaţii, furia şi suferinţa predomină, la şase zile de la tragedie.

Numeroase străzi rămân blocate de mormane de maşini, noroi şi deşeuri, iar gospodării nu au telefonie sau electricitate.

Ploi torenţiale au antrenat la Barcelona anulări sau întârzieri foarte importante ale unui număr de aproximativ 50 de zboruri pe Aeroportul Prat – parţial inundat -, iar 17 zboruri au fost redirecţionate.

#Barcelona #inundatii #victime

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.