După ce a difuzat mai multe comedii de succes, platforma de streaming continuă seria filmelor românești cu un thriller de groază. Din 23 martie, telespectatorii Netflix pot urmări „Capra cu trei iezi”, cu Maia Morgenstern și Marius Bodochi în rolurile principale. Adaptarea poveștii lui Ion Creangă este un horror psihologic, care dezvăluie latura întunecată a naturii umane, notează Adevărul.

Filmul a rulat și în cinematografele de peste Prut, unde a adunat aproximativ 30 000 de spectatori și a avut încasări de 560 000 de dolari.

Acțiunea se desfășoară în România rurală a secolului al XIX-lea. Izolată de lume, o văduvă și mamă a trei copii (Maia Morgenstern) este nevoită să țină piept unui vechi prieten de familie care, văzându-i fără apărare, își dă în vileag adevărata natură sadică (Marius Bodochi). Rolurile copiilor sunt interpretate de Antonio Gavrilă, Răzvan Ilina şi Silviu Corbu.

Bazat pe una din cele mai cunoscute povești româneşti, filmul îşi propune să dezvăluie adevărata natură a faimoasei poveşti pentru copii şi să prezinte publicului o nouă perspectivă, una care oferă imaginea reală a tragediei, dincolo de personificări și cântece vesele.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Regizorul Victor Canache a fost prodund marcat în copiărie de povestea lui Ion Creangă. „Capra cu trei iezi” era basmul care îl îngrozea, și de câte ori îl asculta – vizualiza toată acțiunea.

Proiectul pe care și l-a pus în minte la 19 ani s-a materializat mai întâi într-un scurtmetraj în 2019, iar în 2022 a devenit lungmetraj.

„Este și un pic horror. Este și un pic thriller. Este și un pic psihologic. Are o atmosferă care te face să ieși un pic șocat din sală, după ce îl vezi. Eu am făcut un film care să fie 100% pentru public. Nu am făcut nimic în plus. Am luat exact ceea ce mi-a oferit Ion Creangă. Și am atașat la poveste felul meu de a gândi și de a lucra, așa cum am învățat și cum m-am construit ca regizor de film în cei cinci ani de muncă la Hollywood“, a declarat anterior Victor Canache.

#film #horror #Ion Creanga #Netflix #poveste #Romania

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.