Mai mulți reprezentanți ai societății civile și autorităților publice locale, inclusiv 15 primari din raionul Fălești, au participat recent la un workshop organizat de Asociația pentru Politică Externă (APE). Evenimentul a avut ca temă principală parcursul european al Republicii Moldova și referendumul privind aderarea țării la Uniunea Europeană.

“Acest referendum este o șansă de dezvoltare pentru statul nostru, pentru că Republica Moldova, într-o bună perioadă de timp, sau practic pe toată durata independenței, nu a avut oportunități clare de dezvoltare. Noi tot timpul am fost cumva prinși între Est și Vest, însă dezvoltarea reală nu am avut-o. O anumită dezvoltare în R. Moldova a început cred că acum 10 ani, odată cu pregătirea și semnarea acordului de asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. Am făcut anumite reforme, însă este nevoie de reforme mai consistente și într-un ritm mai accelerat”, a declarat Ion Tăbârță, directorul executiv CID NATO.

Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană aduce cu sine numeroase beneficii și oportunități, susține directoarea APE, Natalia Stercul.

“Beneficiile sunt diverse și lista este vastă. Aș spune că este o paletă completă, începând de la condițiile sociale de viață, care se vor schimba în orice caz: asigurarea socială, serviciile medicale și terminând cu toți acei factori care țin de infrastructură, dar care influențează într-un fel sau altul cetățenii, dacă vorbim despre logistică, planificare urbană, drumuri și așa mai departe”, a afirmat cu încredere Natalia Stercul.

În agenda discuțiilor a fost pusă și necesitatea informării corespunzătoare a cetățenilor în procesul decizional, în special în contextul unui referendum planificat. Mark Mazureanu, expert ASIST Analytics, a explicat cum ar putea influența structurile europene viața politică a Moldovei dacă cetățenii vor spune un „da” prompt la acest referendum.

“Dacă veți vota: Da, procesele transformative vor continua. Structurile europene vor avea o prezență mai clară în viața politică a Moldovei, se vor crea mai multe departamente, se vor intensifica relațiile și se va intensifica procesul de aderare”, a menționat Mark Mazureanu, expert ASIST Analytics.

Primarii au subliniat importanța unei decizii informate și responsabile în ceea ce privește aderarea la UE. Workshop-ul a oferit un cadru propice pentru a explora aceste teme și a încurajat dialogul între autoritățile locale și societatea civilă.

Realizarea acestui workshop a fost posibilă datorită sprijinului generos al poporului american prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Conținutul acestuia reprezintă opiniile autorilor și nu reflectă în mod necesar punctul de vedere al USAID sau al guvernului Statelor Unite.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#beneficii #Falesti #UE

Sindicatele cer Guvernului să stabilească de urgență noul salariu minim pe țară și insistă ca acesta să ajungă la aproximativ 8000 de lei. Vicepreședintele Confederației Naționale a Sindicatelor, Sergiu Sainciuc, spune că discuțiile durează din luna ianuarie, fără ca până acum să existe un acord final.

„Noi despre salariul minim discutăm practic din luna ianuarie și, spre regret, nici până în prezent nu am ajuns la un numitor comun”, a declarat Sainciuc.

Potrivitlui , decizia nu mai poate fi amânată, în condițiile în care urmează să fie pregătite bugetele pentru anul viitor, iar noul cuantum al salariului minim trebuie inclus în calculele financiare, scrie bani.md.

Sindicatele cer ca nivelul salariului minim să fie stabilit ținând cont de Directiva europeană privind salariile minime adecvate. Unul dintre reperele utilizate în acest sens este pragul de 50% din salariul mediu.

Sainciuc susține că, dacă acest indicator ar fi aplicat integral, salariul minim ar trebui să ajungă la aproximativ 8700 de lei. În discuțiile cu patronatele s-ar fi conturat însă o variantă de compromis, în jurul valorii de 8000 de lei.

„În opinia noastră, acest salariu minim trebuie să acopere măcar minimul de trai”, a menționat sindicalistul.

Potrivit calculelor prezentate de sindicate, pentru a acoperi minimul de existență al unui salariat și al unui copil ar fi necesar un salariu de aproximativ 7800 de lei brut.

Sindicatele susțin că majorarea salariului minim este necesară pentru a asigura o protecție reală angajaților cu cele mai mici venituri. În același timp, Sainciuc precizează că o astfel de decizie nu ar însemna automat creșterea tuturor salariilor din economie, ci i-ar afecta în primul rând pe cei remunerați sub noul prag.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit datelor prezentate de sindicalist, aproximativ 5% dintre salariații din Republica Moldova primesc un salariu la nivelul minim sau sub acesta. Din acest motiv, cel mai important impact bugetar ar urma să fie resimțit în sectorul public.

Sindicatele atrag atenția că și acest impact trebuie calculat atent. Sainciuc a menționat că o eventuală majorare a salariului minim la 6300–6500 de lei fusese estimată anterior la un cost suplimentar de circa 100 de milioane de lei pentru sectorul bugetar.

În prezent, sindicaliștii așteaptă poziția Ministerului Muncii și Protecției Sociale și a Ministerului Finanțelor privind nivelul salariului minim pentru anul viitor.

Presiunea asupra autorităților crește, iar Confederația Națională a Sindicatelor cere ca decizia să fie luată cât mai rapid. În opinia reprezentanților sindicatelor, noul salariu minim trebuie să asigure atât protecția angajaților cu venituri mici, cât și o diferențiere suficientă între munca necalificată și cea calificată.

În prezent, salariul minim pe țară este de 6300 de lei pe lună, nivel valabil de pe 1 ianuarie 2026.

#Guvern #salariu minim #Sindicate