Primăria Chișinău a organizat miercuri, 30 aprilie, Gala Bibliotecarilor 2024, un eveniment special dedicat bibliotecarilor și rolului vital pe care Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” îl joacă în viața culturală și educațională a Capitalei.

În cadrul galei, a fost adus un omagiu celor 546 de bibliotecari din oraș, inclusiv 423 din cadrul Bibliotecii Municipale „Bogdan Petriceicu Hasdeu”, care, prin eforturile lor, transformă biblioteca într-un spațiu dinamic pentru cei aproximativ 315.790 de cititori înregistrați.

Astfel, pentru munca prodigioasă și reușitele lor, bibliotecarilor le-au fost înmânate diplome. Distincțiile au fost înmânate de viceprimarul municipiului Chișinău, Angela Cutasevici , și de șeful adjunct al Direcţiei Generale Educaţie, Tineret şi Sport din municipiul Chişinău (DGETS), Andrei Pavaloi, care au adresat mesaje de apreciere și încurajare tuturor celor care, prin dedicare, răbdare și profesionalism, contribuie zilnic la formarea unei generații educate, curioase și profund ancorate în valorile culturale și umane fundamentale.

„Evenimentul a subliniat angajamentul ferm al municipalității față de cultură și educație, reflectat în investiția semnificativă de 98.912.817 lei alocată dezvoltării sistemului bibliotecar în anul 2024.

Din această sumă, 1.213.091 lei au fost direcționați special pentru achiziția de carte și alte resurse menite să îmbogățească colecțiile și să modernizeze serviciile oferite cititorilor”, se arată în mesajul Primăriei Chișinău.

Ziua Bibliotecarului în Republica Moldova se sărbătorește din anul 2000. Până în 2010, aceasta era marcată pe 5 octombrie, iar din 2010, la data de 23 aprilie, odată cu Ziua Mondială a Cărții și a Dreptului de Autor, instituită de către UNESCO în 1995.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Chisinau #diplome #Ziua Bibliotecarului și a Cărții

Sute de mii de persoane erau aşteptate duminică pe străzile din Praga pentru a protesta faţă de proiectul guvernului naţionalist al lui Andrej Babis de a reforma finanţarea instituţiilor de presă publice, o iniţiativă denunţată de oponenţii săi ca fiind o ameninţare la adresa libertăţii presei, relatează news.ro.

Executivul doreşte să înlocuiască actualul sistem de taxe audiovizuale, care finanţează televiziunea şi radioul public ceh, cu o finanţare asigurată direct din bugetul de stat.

Potrivit criticilor, această reformă riscă să sporească dependenţa presei publice faţă de puterea politică.

Coaliţia de la putere, formată din partidul ANO al lui Andrej Babis, partidul de extremă dreaptă SPD şi formaţiunea eurosceptică „Vocea şoferilor”, afirmă la rândul său că proiectul nu va avea niciun impact asupra independenţei redacţionale sau asupra conţinutului programelor, considerând totodată că radiodifuzorii publici trebuie să-şi reducă costurile.

Au avut loc deja mai multe manifestaţii de la prezentarea proiectului, în aprilie.

Pe 25 octombrie, mii de persoane au manifestat în centrul capitalei Praga împotriva adoptării textului în primă lectură de către Parlament, în cadrul unui vot nocturn.

Echipele televiziunii şi radioului public au organizat apoi o zi de grevă pe 3 noiembrie. În aceeaşi zi, mii de persoane, printre care numeroşi studenţi, s-au adunat în mai multe oraşe ale ţării.

MODELUL FICO ŞI ORBAN

„Babis şi guvernul său cred în mod evident că îşi pot permite orice, că pot ignora experţii, pot reduce la tăcere criticile şi pot trata instituţiile democratice ca pe proprietatea lor”, a denunţat mişcarea „Milioane de momente pentru democraţie”, care organizează manifestaţia de duminică.

„Ne aşteptăm să fie între 400.000 şi 600.000 de persoane, interesul fiind de aproximativ două ori mai mare”, a declarat pentru AFP liderul mişcării, Mikulas Minar.

„Este posibil ca aceasta să fie cea mai mare adunare publică din istoria Republicii Cehe”, a adăugat el.

Potrivit grupului, cele trei manifestaţii anterioare împotriva lui Andrej Babis au adunat fiecare aproximativ 250.000 de persoane, dintre care două au avut loc în timpul primului său mandat de prim-ministru, între 2017 şi 2021, iar o altă manifestaţie a avut loc în luna martie a acestui an.

Reforma mass-mediei publice, care ar reduce cu aproximativ 15 % bugetele televiziunii şi radioului publice, a stârnit, de asemenea, critici la nivel internaţional.

Uniunea Europeană de Radiodifuziune (UER), Federaţia Europeană a Jurnaliştilor (FEJ), Reporteri fără Frontiere (RSF) şi Institutul Internaţional al Presei (IPI) şi-au exprimat cu toţii îngrijorarea. Aceste organizaţii îl acuză pe Andrej Babis că se inspiră din reformele întreprinse de unii dintre aliaţii săi politici din regiune, în special de prim-ministrul slovac Robert Fico şi fostul lider maghiar Viktor Orban, acuzaţi că au slăbit independenţa presei publice.

„Nimeni nu vrea să controleze mass-media publică, cu atât mai puţin să o naţionalizeze”, a replicat săptămâna trecută liderul ceh.

Încrederea în mass-media este scăzută în Republica Cehă, oscilând între 30% şi 33%, potrivit Raportului Institutului Reuters privind ştirile digitale din 2026.

„Mass-media din serviciul public rămân cele mai de încredere, în ciuda încercărilor tot mai numeroase din partea diverselor forţe politice de a le submina credibilitatea”, subliniază raportul.