În cel de-al doilea discurs adresat poporului american din Biroul Oval, președintele Joe Biden le-a cerut americanilor sprijinul pentru finanțarea cu zeci de miliarde de dolari a Israelului și Ucrainei.

El s-a referit la cele două războaie care, deși sunt diferite, au ceva în comun:

„Hamas și Putin reprezintă amenințări diferite. Dar ei împărtășesc un lucru în comun. Amândoi vor să anihileze complet o democrație vecină”, a spus Biden.

Biden a spus că va trimite o solicitare urgentă de finanțare Congresului, de aproximativ 100 de miliarde de dolari în anul următor. Propunerea include bani pentru Ucraina, Israel, Taiwan, ajutor umanitar și gestionarea frontierelor.

Președintele american a subliniat, totuși, că Israelul nu ar trebui să facă aceleași „greșeli” făcute de SUA după 11 septembrie, când, a spus el, americanii au fost „orbiți de furie”.

Oricât de greu este, nu putem renunța la pace, nu putem renunța la o soluție cu două state”

„Oricât de greu este, nu putem renunța la pace, nu putem renunța la o soluție cu două state”, și că, „SUA rămân angajate față de dreptul palestinienilor la demnitate și la autodeterminare. Actele Hamas nu demonstrează același angajament”, a mai spus Biden.

Statele Unite vor fi mai în siguranţă „pentru generaţii” dacă vor ajuta aceste două ţări în război, a insistat preşedintele american în discursul său din Biroul Oval al Casei Albe.

Cu acest mesaj adresat naţiunii, al doilea doar ţinut din celebrul „Resolute desk”, Joe Biden, candidat la realegere, vrea să-şi convingă oponenţii din dreapta dură, dar şi alegătorii obosiţi de conflictul din Ucraina despre necesitatea unui pachet financiar enorm pentru Kiev şi Israel, notează Agerpres.

Legând apărarea Israelului de cea a Ucrainei, el speră că va reuşi să găsească consensul care până acum i-a lipsit în Congres pentru a finanţa o asistenţă militară acordată suplimentar Kievului.

„Leadershipul american este ceea ce ţine lumea laolaltă”

„Leadershipul american este ceea ce ţine lumea laolaltă. Alianţele sunt cele care ne menţin în siguranţă în America. Valorile americane sunt cele care ne fac să fim o naţiune parteneră cu care vrei să lucrezi. Să punem toate acestea în pericol – să ne îndepărtăm de Ucraina, să întoarcem spatele Israelului – pur şi simplu nu merită”, a declarat Biden.

Preşedintele a continuat să susţină că, dacă SUA nu ajută „să oprească apetitul lui Putin pentru putere şi control în Ucraina”, acesta nu se va opri la invazie, urmând să facă alte cuceriri, în Polonia sau în ţările baltice.

Iar în ceea ce priveşte conflictul cu Hamas, susţinerea Israelului face parte din obiectivul SUA de a „construi un viitor mai bun pentru Orientul Mijlociu”. Prin tragerea la răspundere a grupului pentru atacurile teroriste, Biden spune că SUA pot contribui la prevenirea unor viitoare conflicte care să dea în clocot în regiune

Polii de putere din Congres

Democraţii deţin Senatul, în timp ce, de la începutul anului, conservatorii au controlul asupra Camerei Reprezentanţilor.

Or, aripa cea mai de dreapta a Partidului Republican nu numai că l-a demis pe preşedintele Camerei inferioare, dar nu a reuşit până în prezent să impună vreunul dintre membrii săi în fotoliul de „speaker”. Instituţia se înfundă, aşadar, în criză, neputând deocamdată să adopte cel mai mic proiect de lege.

Potrivit unei surse apropiate discuţiilor, Casa Albă vrea să ceară Congresului un pachet comun de 100 de miliarde de dolari pentru Ucraina, Israel, Taiwan şi criza migranţilor de la frontiera dintre Statele Unite şi Mexic.

Cu câteva ore înaintea discursului său, preşedintele american a discutat cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, care i-a mulţumit la telefon pentru „sprijinul vital” din partea Statelor Unite.

Dacă unii adversarii republicani ai lui Joe Biden ezită în ce priveşte ajutorul militar acordat Ucrainei, ei sunt primii care cer un sprijin masiv pentru Israel, o poziţie mai hotărâtă în problema imigraţiei şi o atitudine fermă faţă de China. Joe Biden, a cărui ţară a cheltuit zeci de miliarde de dolari pentru Ucraina, trebuie să învingă nu numai oboseala unor aleşi, ci şi a opiniei publice americane în faţa unui conflict de durată.

Preşedintele american ştie că timpul se scurge: dacă Congresul nu reuşeşte să voteze bugetul anual, Statele Unite se vor îndrepta direct spre paralizia bugetară, faimosul „shutdown”, pe 17 noiembrie.

Armata germană a catalogat pentru prima dată amenințarea de sabotaj din partea Rusiei împotriva propriilor trupe și facilități drept „semnificativă”, al doilea nivel, din 4, ca gravitate pe scara internă a amenințărilor, arată o evaluare a Bundeswehr-ului despre care au relatat miercuri postul de televiziune german WDR și ziarul Süddeutsche Zeitung, scrie hotnews.ro.

Un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării a confirmat această evaluare, declarând reporterilor: „Constatăm că ne confruntăm cu o amenințare semnificativă de sabotaj la nivel general pentru Bundeswehr.”

Ridicarea nivelului a fost declanșată de descoperirea, la jumătatea lunii septembrie, a unei drone prăbușite care transporta o cutie cu explozibili puternici în apropierea bazei aeriene Wunstorf din Saxonia Inferioară, au relatat cele două instituții de presă, potrivit Reuters.

Pe scara internă a amenințărilor din armata germană (Bundeswehr), utilizată pentru evaluarea riscurilor de terorism sau sabotaj și pentru protecția bazelor militare, există 4 niveluri de gravitate.

Acest al doilea nivel ca gravitate, denumit Charlie, se instituie în momentul în care există informații sigure și clare despre un atac terorist sau un act de sabotaj iminent.

„Linia roșie” depășită

Documentul intern al armatei germane, consultat de WDR și de Sueddeutsche Zeitung, precizează că Rusia a depășit „o linie roșie anticipată anterior, caracterizată de intenții dăunătoare cu efecte cinetice și/sau letale” împotriva Germaniei și a Bundeswehr-ului, prin utilizarea dronelor transformate în arme.

Drona de la Wunstorf seamănă cu una încărcată cu explozibili care a fost folosită în atacul eșuat de pe aeroportul Leipzig/Halle, din luna august. Însă, spre deosebire de incidentul de la Leipzig, despre care autoritățile au afirmat că viza un avion civil de marfă, anchetatorii consideră că drona de la Wunstorf viza aeronavele Bundeswehr, conform documentului.

Autoritățile germane au învinovățit în mod direct Rusia pentru atacul de la Leipzig.

Moscova a negat orice implicare și a respins în mod constant acuzațiile privind desfășurarea de acțiuni de sabotaj sau atacuri hibride în Europa.

Documentul menționează, de asemenea, o serie de acțiuni de recunoaștere suspectate a fi de origine rusă pe teritoriul Germaniei, inclusiv survolarea cu drone a bazei de apărare antirachetă Arrow 3 din Saxonia-Anhalt și descoperirea unei camere camuflate care filma o gară de importanță strategică din Minden, Westfalia.

„Războiul din umbră”

Serviciile de informații se așteaptă ca situația să se agraveze pe termen scurt, fiind probabile noi acțiuni în viitorul apropiat, mai arată documentul, potrivit WDR și Sueddeutsche Zeitung.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării a precizat că măsurile preventive sunt adaptate fiecărei baze în parte și pot varia de la intensificarea patrulelor de pază până la măsuri tehnice suplimentare de securitate, precum camere cu infraroșu și sisteme de supraveghere a gardurilor.

Această evaluare vine la puțin peste o săptămână după ce ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a afirmat că Germania se confruntă cu un „război din umbră” și a solicitat extinderea competențelor serviciilor de informații.

„Războiul din umbră la care asistăm astăzi are un obiectiv care depășește cu mult tot ce s-a văzut în timpul Războiului Rece”, a declarat Dobrindt, în cadrul unei conferințe a BfV la Berlin.

„Scopul său clar este să ne destabilizeze – să ne destabilizeze în mod fundamental”, a adăugat Dobrindt.

Ministrul german al Afacerilor Interne nu a numit Rusia, dar declarațiile lui au venit pe fondul avertismentelor lansate în octombrie de șeful serviciului german de informații externe, BND, care vorbise, la rândul său, despre un „război din umbră” și avertizase că Germania riscă să intre într-un conflict violent cu Rusia.

Cancelarul Friedrich Merz a declarat miercuri că dezinformarea rusă și atacurile hibride reprezintă cea mai mare amenințare pentru Germania.

„Părerea mea este că poporul nostru încă subestimează această mare amenințare la adresa societății noastre… Acesta este un atac fundamental împotriva întregii ordini politice pe care am realizat-o după 1990”, a spus Merz.